![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
Concursul Naţional „Poezie de puşcărie”, ediţia a V-a
Articol postat de Agentia de carte
Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în colaborare cu Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Asociaţia EURO CULTURART şi Societatea Română de Radiodifuziune, a organizat miercuri, 19 iunie 2013, festivitatea de premiere a Concursului Naţional „Poezie de puşcărie”, ediţia a V-a.
În acest an manifestarea s-a desfăşurat pe 2 secţiuni: poezie şi scenarii de teatru şi a avut ca scop încurajarea afirmării persoanelor private de libertate în domeniul creaţiei literare şi artistice, dar şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu partenerii implicaţi în derularea proiectului.
Astfel, la secţiunea poezie au participat 299 de persoane din 33 de unităţi penitenciare, care s-au înscris cu 607 poezii, iar la secţiunea scenarii au participat 15 persoane, din 9 unităţi penitenciare, cu 15 creaţii. Lucrările au fost evaluate de către un juriu de specialitate alcătuit din: Dan Mircea Cipariu – preşedintele Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, Andra Rotaru – poet şi Laurenţiu Calomfirescu – Societatea Română de Radiodifuziune. Astfel, la secţiunea poezie, au fost premiate 29 de persoane, iar la secţiunea scenarii de teatru s-au acordat 3 premii.
La festivitatea de premiere au participat 10 persoane private de libertate din penitenciarele: Bârcea Mare, Bucureşti Rahova, Vaslui, Botoşani, Gherla – Secţia exterioară Cluj Napoca, Târgşor, Craiova şi Penitenciar Spital Bucureşti Jilava. Programul evenimentului a cuprins momente poetice, susţinute de câştigători, dar şi artistice, susţinute de formaţia instrumental-vocală Dinamic Group, a Penitenciarului Bucureşti Rahova.
Premiile oferite de către Societatea Română de Radiodifuziune au fost acordate în prezenţa colaboratorilor.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor consideră că modul în care a reuşit să dezvolte colaborarea devenită de tradiţie, cu cele trei instituţii partenere, reprezintă un model de bună practică şi o invitaţie adresată societăţii civile în procesul de facilitare a reinserţiei sociale a persoanelor care au săvârşit infracţiuni.
vizualizari: 47
Subiecte: Stiri | Comments Off on Concursul Naţional „Poezie de puşcărie”, ediţia a V-a
3.500.000 lei acordaţi de AFCN în sesiunea de finanţare II/2013
Articol postat de Agentia de carte
Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) a anunţat miercuri, 19 iunie 2013, lansarea sesiunii de finanţare II/2013. AFCN acordă finanţări nerambursabile pentru proiecte culturale, cu derulare în perioada cuprinsă între data semnării contractului de finanţare şi data de 15 noiembrie 2013. La concurs pot participa: persoane fizice autorizate, asociaţii, fundaţii, instituţii publice de cultură, societăţi comerciale care derulează activităţi culturale.
Suma disponibilă pentru finanţarea nerambursabilă este de 3.500.000 lei, repartizată astfel: Arte vizuale şi Noile media (pictură/sculptură/grafică/arte decorative/foto-video/noi media/cercetare în istoria artei) – 420.000 lei; Arhitectură şi Design – 140.000 lei; Activităţi muzeale – 175.000 lei; Artele spectacolului – 805.000 lei; Intervenţie culturală – 175.000 lei; Patrimoniu cultural naţional – 315.000 lei; Patrimoniu imaterial – 315.000 lei; Formare profesională în domeniul culturii (inclusiv management cultural) – 210.000 lei; Educaţie culturală (inclusiv promovarea lecturilor publice) – 840.000 lei; Contestaţii – 105.000 lei. Suma maximă care poate fi solicitată pentru un proiect este de 50.000 lei. Perioada de înscriere a proiectelor culturale este cuprinsă în intervalul 19 iunie – 18 iulie 2013. Termenul limita de înscriere a proiectelor: 18 iulie 2013, ora 17:00.
Înscrierile se fac online, accesând adresa: http://www.afcn.ro, butonul Logare/Inregistrare, respectând Ghidul solicitantului. Pentru aceasta, solicitanţii care sunt la prima aplicare pentru finanţare nerambursabilă în anul 2013 vor crea un cont de utilizator.
AFCN va acorda o atenţie deosebită proiectelor culturale de anvergură, transversale şi integratoare şi va urmări: Sprijinirea proiectelor în care se relevă diversitatea culturală şi dialogul intercultural; Promovarea debutului artistic; Încurajarea industriilor creative; Întărirea capacităţii organizationale.
Mai multe detalii despre sesiunea de finanţare: http://www.afcn.ro/finantari/proiecte-culturale.html
Totodată, pentru evaluarea proiectelor care vor fi depuse spre finanţare în sesiunea a II-a/2013, PROIECTE CULTURALE pentru ariile tematice: arte vizuale şi noile media (pictura/sculptura/grafica/arte decorative/foto-video/noi media/cercetare in istoria artei), arhitectură şi design, activităţi muzeale, artele spectacolului (muzică, teatru,dans), intervenţie culturală, patrimoniu cultural naţional, patrimoniu imaterial, formare profesională în domeniul culturii (inclusiv management cultural), educaţie culturală (inclusiv promovarea lecturilor publice), Administraţia Fondului Cultural Naţional invită operatorii culturali (uniuni de creaţie, organizaţii nonguvernamentale şi/sau instituţii publice) să formuleze propuneri pentru constituirea unui corp de experţi evaluatori independenţi.
Procesul de evaluare se desfăşoară on-line şi nu necesită prezenţa expertului în Bucureşti pe parcursul evaluării, care poate dura între 14 şi 30 de zile calendaristice. Evaluarea proiectelor este o activitate remunerată.
În acest sens, AFCN solicită să fie trimise, până cel târziu la data de 01 iulie 2013, numele şi datele de contact ale persoanelor propuse pentru calitatea de expert independent, prin e-mail la adresa contact@afcn.ro, prin fax la nr. 021.891.91.55 sau la sediul instituţiei, în atenţia d-rei Felicia Scintee. Persoanele propuse vor prezenta un CV însoţit de Formularul de candidatură pentru înscrierea în baza de date pentru experţi independenţi, formular care se poate descărca de pe site-ul AFCN (www.afcn.ro).
Fiecare expert independent va putea fi propus pentru maximum trei arii tematice, în funcţie de expertiza sa.
Acreditarea expertizei în evaluarea proiectelor de către un organism abilitat să emită aceste documente, constituie un avantaj.
Propunerile vor fi analizate şi avizate de către Consiliul Administraţiei Fondului Cultural Naţional, numit prin ordin al Ministrului Culturii în vederea alcătuirii comisiilor de experţi evaluatori, pentru fiecare arie tematică.
vizualizari: 41
Subiecte: Stiri | Comments Off on 3.500.000 lei acordaţi de AFCN în sesiunea de finanţare II/2013
Fantasticul renunţă la regină şi păstrează regele
Articol postat de Agentia de carte
Introducere în fantasticul de interpretare (Editura Tracus Arte) este un titlu care înspăimântă. Sau cel puţin dă impresa de curs universitar arid. Dar aşa cum Cosmin Perţa se flexibilizează pe el însuşi, la fel îşi ţine scrisul în formă. Şi oricum, deja este recunoscut ca cel mai abil şi inventiv autor de blurb-uri şi hook-uri pe copertele cărţilor lui. El intră în categoria adevăraţilor oameni de cultură, cei care creează atât în ficţiune, cât şi în teorie.
Mai întâi, cercetătorul ne propune un termen plecând de la distincţia între fantasticul de interpretare al lui Matei Călinescu şi fantasticul modernist, teoretizat de Roger Caillois şi Tzvetan Todorov. Prima categorie ar acoperi proza din centrul şi estul Europei, în timp ce a doua s-ar manifesta în literatura din vestul şi nordul european, America de Nord şi Orientul îndepărtat. Fantasticul de interpretare presupune, aşa cum se bănuieşte din titulatura lui, participarea hermeneutică a cititorului. Dar diferenţirerea clară între cele două subspecii este făcută chiar de la început: „Dacă în cazul fantasticului modernist avem de-a face cu evenimente ambigue, neliniştitoare, în care irump forţe stranii, halucinante, enigmatice sau groteşti, în mijlocul unei lumi obişnuite, recognoscibile, pentru a culmina cu un final de cele mai multe ori nefericit, fantasticul de interpretare încearcă să stimuleze şi să elibereze imaginaţia cititorului, minunându-l, nu deconcertându-l, conducându-l spre descoperirea credibilului în interiorul incedibilului sau invers, totul într-o tonalitate optimistă”. Punctul comun cu fantasticul modernist ar fi existenţa unui sentiment al unei prezenţe supranaturale, adică vis, traumă sexuală refulată, mitologii personale etc. Miza acestui tip de fantastic este declanşarea epifaniei, pe când cel modernist ţintea să terifieze şi încuraja lectura pasivă.
Foarte riguros, autorul decelează în interiorul fantasticului de interpretare următoarele categorii: fantasticul psihologic, fantasticul minimalist, fantasticul absurd şi fantasticul delirant. Cel psihologic „doar propagă o atmoseferă de tip fantastic, fără finalitate”. Fantasticul minimalist are parte de o definiţie sărăcăcioasă, respectiv el intervine doar o singură dată în naraţiune, dar o marchează complet. Ca un leu la vânătoare de girafe…
Dar, odată încălzit, Cosmin Perţa descoperă muşuroiul tribului fantastic, cu toate speciile lui: fantasticul popular şi mitic, fantasticul mitologic, fantasticul oniric, fantasticul ezoteric, fantasticul feeric, fantasticul ştiinţific şi cu siguranţă trebuie să mai existe ceva rubedenii.
Cartonaşe galbene
Continuând nuanţările teoretice, el menţionează greşeala lui Lovecraft şi Penzoldt cu privire la reducerea fantasticului la zona de horror. Todorov a clarificat că spaima etse doar un corelativ al fantasticului. Dar nemilosul cercetător îi găseşte şi lui scaieţi în păr când acesta afirmă că adevăratul fantastic nu suportă încrederea absolută sau totala neîncredere. Ba şi Caillois ar călca în străchini când condamnă „fantasticul explicat” pentru că ar decepţiona cititorul printr-o rezolvare tehnică. Tânărul nostru cercetător este de părere că visul, halucinaţia sau delirul nu rezolvă o situaţie stranie.
Acelaşi aplomb îl dovedeşte şi în discutarea spiritului comun est-european în domeniul fantasticului de interpretare. Ţările din fostul lagăr socialist şi-au peerfecţionat „limbajele literare cameleonice”, ceea ce automat presupune descifrarea lor. Alături de ele se găseşte „sindromul Nozdriov” care angrenează personajele împreună cu cititorul într-o lume ce oscilează între realitate şi fantastic. Dar o astfel de implicare nu se obţine decât prin construcţie migăloasă şi are ca finalitate intrarea la idei, dubitaţia.
Cameleonul şi societatea post-industrială
Un alt tovarăş al fantasticului este absurdul, în lipsa căruia musai să intre în scenă verosimilitatea. La un autor ca Urmuz „naraţiunea este şi absurdă, şi fantastică în acelaşi timp”. Mult mai târziu, sub presiunea schimbărilor la toate nivelurile civilizaţiei, fantasticul s-ar fi disipat, ajungând la un asemenea grad de camuflare, încât pare a face perfect parte din normalitate. Drept e că şi lumea a luat-o tot mai tare razna. Dar această nevoie de a deduce fantasticul pentru a-l percepe implică o strădanie similară celei din fizica cuantică. Fantasticul contemporan este „rareori monocord, preferând schimbările rapide de registre şi polifonia”.
Cu alte cuvinte, fantasticul în general devine tot mai mult fantastic de interpretare. „Fantasticul pur” al lui Teodorov a dispărut făcând loc unui fantastic cameleonic care este în termeni foarte buni cu realul. Greşeala lui Caillois si Teodorov ar fi că ei au separat lumea reală de cea supranaturală. Carevasăzică nu dualitate şi fisură, ci polifonie şi armonie. Supranaturalul nu ar fi deci una dintre dimensiuni, în care se manifestă fantasticul. Astfel, critica fantasticului pur duce la critica fantasticului practic, fără nicio legătură cu ce înseamnă „pur” şi „practic” la Kant.
Pragmatica fantasticului
Culoarea din obrajii cărţii provine şi de la includerea unui corpus analitic în care se exemplifică pe diverse opere concluziile la care a ajuns cercetarea. În Generalul armatei moarte de Ismail Kadare se poate vedea cum fantasticul de interpretare se foloseşte de tehnicile fantasticlului modernist, fără a „finaliza fantasticul”, permiţând un sfârşit deschis. La Boris şi Arkadi Strugaţki, A doua invazie a marţienilor, se observă cum fantasticul psihologic creează condiţii de manifestare supranaturală, fără să îl aducă direct pe scenă. Dar Cosmin Perţa îşi ilustrează teoria prin cei mai diverşi autori, încât cartea ajunge automat şi un curs de literatură comparată. Iată: Ioan Groşan, Trenul de noapte, Milorad Pavic, Ultima iubire la Ţarigrad. Îndreptar de ghicitori, Ştefan Agopian, Manualul întâmplărilor, Daniel Haarms , Tatăl şi fiica, Mihail Bulgakov, Demoniada, Mircea Nedelciu, Şi ieri va fi o zi, Jaroslav Hasek, Efectul muzicii asupra animalelor, Dusan Mitana, O după-amiază caniculară, Gherasim Luca, Un lup văzut printr-o lupă, Karel Čapek, Cartea apocrifelor, Danilo Kiš, Enciclopedia morţilor, Venedikt Erofeev, Moskova-Petuşki şi Mircea Cărtărescu, Travesti.
Dacă fantasticul psihologic este o „glazură” a textului şi se subsumează fantasticului de interpretare, fantasticul absurd se cuvine a fi tratat cu minimă suspiciune amuzată, pentru a nu-l anihila. Fantasticul minimalist merită o definiţie exactă: „acea manifestare a supranaturalului care are loc o singură dată în cadrul unei naraţiuini şi care fie o modifică subsrtanţial, fie este într-atât de discretă încât este trecută cu vederea”. Deci e un fantastic extremist, deloc mediocru, în pofida denumirii lui.
Fantasticul delirant este văr cu cel oniric, cu deosebirea că este provocat de un drog ori de o traumă.
Iată cum teoria „monocelulară” a fantasticului elaborată de Todorov este pur şi simplu pulverizată. Ba autorul promite şi un volum secund, în care ar fi de studiat fantasticul popular şi mitic, fantasticul ezoteric, fantasticul feeric şi fantasticul ştiinţific. Cercetarea lui Cosmin Perţa se instituie astfel ca o piatră de temelie în domeniul analizei fantasticului. Nimeni nu va mai purcede la interpretarea unor viitoare opere literare îmbibate de fantastic. Iar faptul că fantasticul de interpretare este atât de omnivor – dacă pot introduce grade de comparaţie aici – dovedeşte că el exista încă pe vremea dinozaurilor, doar că disipat ilegitim. Şi nici nu trebuie să ne speriem că prin interpretare fantasticul şi-ar pierde farmecul. Până la urmă, e ca în dragoste: raţionalizarea întăreşte pasiunea.
FELIX NICOLAU
vizualizari: 32
Subiecte: Stiri | Comments Off on Fantasticul renunţă la regină şi păstrează regele
Volumul “2001: Odiseea spaţială” de Arthur C. Clarke, discutat la Clubul de lectură Nemira
Articol postat de Agentia de carte
Luni, 22 iulie 2013, ora 19.00 în mansarda librăriei Cărtureşti Verona (Bucureşti), va avea loc o nouă ediţie a Clubului de lectură Nemira. Cartea aleasă de către cititori pentru luna iulie este “2001: Odiseea spaţială” de Arthur C. Clarke, o capodoperă a literaturii SF.
“Romanul, lansat în 1969, la câteva luni după apariția filmului cu același nume, păstrează acea fascinație a oamenilor față de călătoria în spațiu, teritoriu nou descoperit în acea perioadă. Drumul parcurs de om în evoluția sa, precum și destinația noastră finală ca rasă este întrebarea fundamentală pe care scriitorul o adresează cititorilor săi în această carte. 2001: Odiseea Spațialăeste una dintre puținele cărți clasice care au pornit de la un film, Arthur C. Clarke plecând în scrierea romanului său de la un scenariu la care lucrase împreună cu Stanley Kubrick.” (editorii)
Arthur C. Clarke este un model de dedicare pentru pasiunea sa – ştiinţa – transpusă şi în cărţile sale (a fost preşedintele Societăţii Interplanetare Britanice între anii 1946-1947, respectiv 1951-1953, a primit Premiul UNESCO-Kalinga pentru popularizarea ştiinţei în 1961, a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace, 1994). Arthur C. Clarke a scris împreună cu Stanley Kubrick scenariul pentru filmul 2001: Odiseea spaţială (pentru care a şi fost nominalizat la Oscar), pentru că Arthur C. Clarke „surprinde ca nimeni altul spiritul ştiinţific şi avântul intelectual care au impulsionat omenirea de-a lungul istoriei, de la omul primitiv la cel intergalactic.” – Interzone
“O operă remarcabilă de ficţiune, care ţese meticulos un ambient extraterestru fascinant. […] Clarke este un maestru desăvârşit!” – Publishers Weekly
Cei care vor să participe în Clubul de Lectură Nemira se pot înscrie accesând următorul link: http://e-nemira.ro/clublectura/.
vizualizari: 18
Subiecte: Stiri | Comments Off on Volumul “2001: Odiseea spaţială” de Arthur C. Clarke, discutat la Clubul de lectură Nemira
Cees Nooteboom – Urmatoarea poveste
Articol postat de Adriana Gionea
Autor: Cees Nooteboom;
Titlu: Urmatoarea poveste;
Un profesor de limbi clasice, dezolat si obosit de prea multe calatorii in lumea interioara, unde s-a izolat de viata cotidiana, se trezeste intr-o camera din Lisabona desi adormise in apartamentul sau din Amsterdam reflectand asupra zborului pe Luna. Cum de-a ajuns tocmai in capitala portugheza, vizitata prima oara alaturi de singura femeie de care s-a putut apropia emotional? Nu-si mai aminteste. De fapt, are impresia ca nu mai poate distinge granita dintre vis si realitate, dintre lumea exterioara si propria minte, in care s-a refugiat scindandu-si latura intelectuala de acea parte a psihicului ce-i asigura legatura senzoriala si emotionala cu tot ce se afla in jurul sau. Daca ai citit inainte Ritualuri, considerat si cel mai bun roman scris de Cees Noteboom, nu poti rezista fara sa gasesti niste similitudini intre protagonistii celor doua romane. Aceeasi nostalgie sfasietoare, obsesiva, pentru singurele clipe de vitalitate si bucurie daruite numai de prezentele feminine ce le-au alungat autoizolarea specifica unui schizoid, aceeasi lehamite in fata cotidianului si aceeasi evadare in lumea gandurilor, epurata de orice interventie a zvacnirilor senzualiste. Asemenea operei care l-a consacrat pe scriitorul olandez (Ritualuri), Urmatoarea poveste nu este un roman caracterizat de un fir narativ spectaculos, dar este o capodopera a romanului psihologic. Pentru Noteboom totul se reduce la perceptia si la experientele subiective, prin care lumea exteriora este filtrata si apoi sparta in mii de cioburi. – Citeste tot articolul »
| Autor: | Cees Nooteboom | An aparitie: | 2013 (actuala editie tradusa) |
| Titlu: | Urmatoarea poveste | Pret: | 16.90 RON |
| Nr. pagini: | 94 | Editura: | Univers |
Subiecte: _Autor: Cees Nooteboom, _Comentator: Adriana Gionea, Editura: Univers | 1 Comentariu »
“Jurnalul cool pentru fete” şi “Jurnalul cool pentru băieţi” de Dawn DeVries Sokol
Articol postat de Agentia de carte
La Editura Paralela 45, în colecţia “Cercul de lectură şi scriere creativă”, a apărut volumul “Jurnalul cool pentru fete” de Dawn DeVries Sokol, traducere de Ianina Marinescu. De asemenea, a apărut “Jurnalul cool pentru băieţi” de Dawn DeVries Sokol, traducere de Ianina Marinescu.
“Jurnalul cool pentru fete” de Dawn DeVries Sokol
“ÎNVAŢĂ SĂ TE EXPRIMI CREATIV, folosindu-te de trucurile, tehnicile şi materialele propuse de acest jurnal inedit – de la creioane şi pixuri obişnuite la creioane ulei pastel, pixuri cu gel, pastă corectoare, colaje, copii xerox, fotografii, etichete, markere şi multe altele!
Zilele tale MERITĂ să fie înscrise într-un jurnal. E o activitate amuzantă, creativă şi eliberatoare!” (editorii)
“Jurnalul cool pentru băieţi” de Dawn DeVries Sokol
“FĂ SĂ PLOUĂ CU CERNEALĂ în acest jurnal plin de trucuri creative şi de îndemnuri amuzante!
FOLOSEŞTE creioane, pixuri, acuarele, markere, pastă corectoare, pete de cerneală şi multe altele. Transformă-ţi jurnalul într-o adevărată OPERĂ DE ARTĂ cu ajutorul colajelor, copiilor xerox, fotografiilor şi diverselor tehnici de conturare şi subliniere.
JURNALUL COOL PENTRU BĂIEŢI îţi garantează ore întregi de distracţie creativă! (editorii)
vizualizari: 15
Subiecte: Stiri | Comments Off on “Jurnalul cool pentru fete” şi “Jurnalul cool pentru băieţi” de Dawn DeVries Sokol
Galeria Galateca, premiată în cadrul Anualei de Arhitectură
Articol postat de Agentia de carte
Galeria Galateca (str. C.A. Rosetii, nr. 2, București) a primit premiul Președintelui Ordinului Arhitecților din București în cadrul Anualei de Arhitectură, ediția a XI-a, proiect realizat de Arh. Radu Teacă. Coautori: arh. Peter Marx, arh. Raluca Velescu.
Ce este Galateca?
O galerie de artă aplicată. Un proiect în evoluție, a cărui rădăcină s-a ancorat în tradiția spațiului gazdă: Biblioteca Centrală Universitară CAROL I. Am plecat de la CARTE și am ajuns la C’ARTE. Am pornit de la cuvântul tipărit și vom ajunge la cele mai noi forme de comunicare în artă. Am pornit de la ideea de a crea un loc viu și de a activa un spațiu ideal poziționat în cea mai frumoasă piață a Capitalei, în sensul experimentărilor continue și multidisciplinare.
Am ajuns să lansăm un proiect care alătură artiști, designeri, arhitecți, curatori și oameni de comunicare care își propun să dezvolte expoziții de artă aplicată, artă multimedia, un gallery shop cu totul nou pentru peisajul autohton și … experiențe culturale pop-up, în care se consumă artă și companie selectă. La GALATECA relația dintre privitor și creația artistică își va câștiga întâietatea vis–a–vis de expunerea clasică și impersonală a operei de artă.
La GALATECA vom vorbi des despre artiști și designeri români, despre consumul de artă în toate formele sale și despre design-ul de obiect. Avem multe de povestit.
NEOGALATECA, gallery shop-ul asociat spațiului expositional, completează conceptul cu un portofoliu compus din obiecte create special pentru acest proiect, inspirate din expozițiile galeriei, design de produs și fashion autohton, dar și branduri internaționale atent selecționate. NEOGALATECA își propune să devină cel mai dinamic gallery shop, prin selecția deosebită de obiecte și frecvența mare de împrospătare a portofoliului. Prezentăm fashion, papetărie, carte, design de obiect și accesorii pentru casă, obiecte de artă, ilustrații și grafică cuprinse în mape de autor.
Foto preluată de pe: http://www.anuala.ro/proiecte/2013/amenajari/da01/
Detalii pe: https://www.facebook.com/pages/Galateca/394759343937954
La Galateca se vor întâmpla, zilele următoare, mai multe evenimente:
– Joi, 20 iunie 2013, orele 19:00, vernisajul expoziției „Măiastra – Povestea nespusă a iei”. Expoziția aduce în centrul atenției ia, ca simbol identitar și obiect de artă și este organizată în parteneriat cu comunitatea online La Blouse Roumaine.
– Duminică, 23 iunie 2013, noaptea de Sânziene și Ziua Universală a Iei, între orele 19.00 și 2.00.
– Miercuri, 19 iunie 2013, ora 19.00, lansarea volumului “ieșireadinbazadedate” de Mireille Radoi, proiect editorial susținut de Galateca și aflat în exclusivitate în gallery shopul NeoGalateca.
vizualizari: 32
Subiecte: Stiri | Comments Off on Galeria Galateca, premiată în cadrul Anualei de Arhitectură
