![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Ann Patchett – Fascinatie | Pagina principala | Alessandro Baricco – Novecento »
Urs Faes – Perechi in formare
Articol postat de Adriana Gionea
Autor: Urs Faes;
Titlu: Perechi in formare;
Numele unei paciente il face pe Andreas Luscher, un psiholog care le ofera sprijin bolnavilor de cancer, sa-si aminteasca trecutul si anii studentilor protestatari si ai rebelilor punkisti. Este numele marii sale iubiri, Meret. O reintalneste dupa multi ani, in cabinetul medicilor de la spitalul de oncologie. Urs Faes nu scrie despre moarte, ci despre trairile oamenilor ajunsi la capatul unei calatorii in care s-au mintit pe ei insisi. Meret si Andreas vor fi nevoiti sa infrunte fantomele, tacerile si fricile inabusite prin revolte sau prin iluzia detasarii profesionale. Perechi in formare poate fi o lectura de neuitat daca iti plac romanele despre o relatie de cuplu esuata in trecut, dar intoarsa pe toate partile in prezent. Apare tema reintalnirii la varsta maturitatii, invaluite in regrete si nostalgii strecurate cand nu te astepti. In lupta cu boala, zvacnirile afective intense vor fi la fel de grele precum sedintele de recuperare postoperatorie.
Andreas o cunoaste pe Meret in timp ce preda la un liceu, cand inca era un proaspat absolvent de facultate. Admiratia ramane la nivel platonic, iar singurul amanunt care ii apropiase mai mult decat o cereau legile didactice a fost un volum de poezie dadaista, pe care Andreas i-l imprumuta lui Meret chiar din biblioteca personala. O va reintalni in timpul revoltelor studentesti, cand ea trecuse usor de adolescenta. La douazeci si unu de ani, Meret se credea o amazoana in tricou si tenisi, gata sa blocheze linia de tramvai pentru a-si spune pasul, alaturi de ce mai buna prietana, fiica de politist suparata pe sistemul oamenilor mari. De la protest, Meret il invita pe Andreas in camaruta ei studenteasca dintr-o casa in stil burghez, tapetata cu reproduceri dupa tablourile pictate de Soutine si Marc Chagall. Lasa de-o parte gesturile de rebele inversunata, gata sa se ia la tranta cu politistii, si adopta manierele delicate, necesare atingerii unei harpe.
Scena in care Meret se lasa in transa harfei, inconjurata de privirile aruncate de fratele pictorului Chagall dintr-un portret strecurat printre toate acele personaje care-si iau zborul, sau de atmosfera trista din naturile moarte ale lui Soutine, va fi preludiul unei relatii in care trairile nu vor fi date-n vileag prin declaratii memorabile, dar vor fi prezente subtil in memoria fiecaruia. Emotiile vor parasi discretia si vor capata niste culori tulburatoare abia in momentele de singuratate, cand fiecare va ramane singur cu propriul trecut.
Dupa mai bine de saisprezece ani de la despartirea fara un motiv clar, Meret si Andreas se vor intalni din nou, dar vor fi despartiti de un paravan, obiectul care ii asigura un cocon de anonimat pacientului ajuns in spatiul psihologului. Andreas le ofera suport psihologic pacientilor amenintati de cancer, iar paravanul este un aliat indispensabil cand acestia nu vor sa-si arate urmele bolii de pe trup, tristetea din privire sau ochii resemnatului suparat pe sine. Meret face parte din categoria oamenilor care vad in paravanul alb din cabinetul psihologului o ultima sansa de confort afectiv in fata unui final amenintator. La inceput isi va povesti viata, isi va destainui emotiile care insotesc senzatiile puternice, stridente, plamadite din teama, furie, dureri si clipe de speranta. Dupa sfarsitul fiecarei scene petrecute in cabinetul lui Andreas te intrebi daca paravanul va fi dat la o parte de gestul navalnic al unuia dintre protagonisti. Sa fie razvratita Meret, sau doctorul de suflete, pe care medicii l-au sfatuit mereu sa respecte o anumita distanta in relatia cu fiintele aflate in suferinta pentru a nu le urma in haul disperarii si al disparitiei?
Vocea ei nu se potrivea cu imaginile care i se perindau prin fata ochilor de cateva zile incoace; acestea o infatisau pe studenta din primii ani de facultate, pe tanara cu o expresie usor indaratnica, inchisa in ea, care putea lasa impresia ca e dura si uita de ea abia atunci cand se aseza la harfa sau cand vorbea despre carti si filme. Atunci ii disparea linia aspra a trasaturilor, gura intredeschisa avea ceva jucaus, strengaresc, iar vocea ei trezea curiozitatea celor ce o ascultau. In schimb, vocea pe care o auzea el acum apartinea unei femei despre care nu avea nici o imagine, pe care nici n-ar fi recunoscut-o in mijlocul unei multimi de oameni, dar pe care totusi o simtea ciudat de aproape.
Urs Faes priveste moartea din perspectiva unui psiholog existentialist, pentru care fiinta umana este singura capabila sa-si intampine finalul si sa-i ofere un sens. Tarate pana acolo unde ar fi trebuit sa apara izolarea si caderea in prapastia intunecata a pacientului care se ingroapa de viu inainte sa o faca insasi boala, personajele incep sa isi doreasca experimentarea unor senzatii din viata de dinaintea unui termen-limita. Nu vor accepta identificarea nefasta cu diagnosticul, chiar daca sunt constiente de urmarile bolii in fiecare clipa.
Meret si Andreas isi mai dau o sansa. Aceea de-a lasa in urma tacerile prin care si-au captusit propriile frici in clipele numeroaselor despartiri si impacari din trecut. Este singura solutie care le-a mai ramas, unicul mod prin care se mai pot reintalni cu apropierea umana salvatoare. O apropiere ce nu crede in siguranta unui final roz, dar are toate nuantele bogate ale unei vieti ce va reveni la matca senzatiilor ingropate cu mult inainte sa apara boala. Teama de moarte o trimite pe Meret inapoi la vitalitatea bucuriei tactile, la toate imaginile abandonate ale unei lumi filtrate prin emotiile si pulsatiile ce-si urmau cursul firesc. Boala i-a scos in cale un adevar mult mai greu de suportat, care-i amintea ca nu mai traise de multa vreme.
Nu a muncit niciodata daruindu-se total, n-a fost niciodata intr-o asemenea armonie, da, acesta este cuvantul, cu propria fiinta, pana in ziua in care i s-a comunicat diagnosticul, si totul s-a schimbat fulgerator.
Desi prezinta o drama ascutita precum o veste brutala si neagra, Perechi in formare pastreaza voluptatea relatiei psihologice tesute in jurul unui cuplu. Urs Faes a stiut cum sa capteze magia intimitatii afective, in care vorbele sunt deranjante in momentul in care personajele vor spune tot ce-au trait impreuna abia dupa ce vor alege sa taca. Este un roman scris pentru cei aflati in cautarea unei povesti de viata in care nu se actioneaza mult, in schimb, se traieste intens, in decoruri sumare si in replici incarcate.
Puteti comanda online cartea Perechi in formare de pe site-ul Editurii Univers.
| Autor: | Urs Faes | An aparitie: | 2013 (tradusa in limba romana) |
| Titlu: | Perechi in formare | Pret: | 33.90 RON |
| Nr. pagini: | 160 | Editura: | Univers |
Subiecte: _Autor: Urs Faes, _Comentator: Adriana Gionea, Editura: Univers | Nici un comentariu »
