![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Giovanni Papini – Povestiri stranii | Pagina principala | Yukio Mishima – Sete de iubire »
Ian Buruma – De partea Chinei
Articol postat de Adriana Gionea
Autor: Ian Buruma;
Titlu: De partea Chinei;
O frumoasa actrita cu ochi migdalati si voce suava iti va deschide poarta spre Manciuria ocupata de armata japoneza. Se numeste Yoshiko, dar va fi cunoscuta in lumea intrega drept Ri Koran. A fost vedeta filmelor de propaganda prin care Manciuria invadata de japonezi urma sa fie anesteziata prin iluzia eliberarii. Ri Koran a fost o adevarata diva exotica, iar viata ei a semanat cu scenariul care te fascineaza, indiferent de cultura din care faci parte. Iubitorii de suspans vor tine minte, probabil, momentele in care actrita o va intalni pe marea spioana din familia imperiala, denumita si Giuvaierul Orientului, iar pasionatii de arta se vor interesa de perioada japoneza din biografia lui Ri Koran, cand paraseste Manciuria natala pentru a fi distribuita, alaturi de Toshiro Mifune, in filmul “Scandal”, regizat de Kurosawa. Un alt detaliu care o va lega de istoria artei este intalnirea cu marele sculptor inspirat de Brancusi-Isamu Noguchi, adoptat de americani, cum s-a intamplat si cu faimoasa lui sotie, Ri Koran. De partea Chinei este romanul inspirat din viata enigmaticei actrite. Ian Buruma s-a folosit atat de memoriile acesteia, cat si de jurnalale scrise de americanul fascinat de Japonia, Donald Richie, pentru a descrie o perioada tumultuoasa, in care pericolul, stralucirea si amestecul seducator de rase au fost vecinii unei vieti aventuroase.
O perioada incarcata de controverse, ura si durere pentru China devine fundalul unor povesti despre variantele asiatice ale celebrei Mata Hari, filme de propaganda, secrete, banditism, colonialism, glamour exotic si jocuri de putere. Ian Buruma stie cum sa dozeze actiunea si dialogurile, astfel incat evenimentele istorice greu de inteles de catre acel cititor aflat pe alt continent sa fie condimentate de amintirile unui personaj masculin japonez, devenit un abil narator. Din perspectiva naratorului venit din tara lui Genji si a lui Akira Kurosawa, China devine un taram abundent, iar neprietenoasa Manciurie, plina de bandele formate din talharii feroce ai Nordului, un loc ofertant pentru aventurierii cu aplecari mondene si cinematografice.
Ian Buruma descrie o Manciurie plina de orase cosmopolite, disputate de japonezi, chinezi, mongoli, uniti impotriva colonistilor. Liantul care-i aducea pe toti laolalta? Filmele de propaganda, realizate in studiourile nipone, menite sa-i descrie pe japonezi drept eliberatori ai Chinei, nu invadatori. In aceste filme, armata de ocupatie devenea caramida necesara pentru temelia unei Chine modernizate, a unei Manciurii urbanizate, lasate candva de izbeliste, dar care va putea rivaliza cu marile orase din Europa.
Un asemenea efort cinematografic avea nevoie de un simbol. Si va fi gasit de protagonistul devenit narator cand asista la un spectacol de opera, in care o frumoasa adolescenta japoneza nascuta in Manciuria reuseste sa-l impresioneze prin usurinta de-a imita accente si de-a invata limbi straine. Ar fi singura capabila sa vorbeasca atat japoneza, cat si limba chinezilor. Oferta studiourilor de film o va transforma intr-un star, intr-o emblema culturala, demna sa uneasca Japonia si China. O singura conditie trebuie respectata pentru succesul filmelor in care adolescenta va interpreta rolurile principale, de indragostita sedusa de un japonez curajos: pastrarea secretului privind originea ei. In fata tuturor, Ri Koran va trece drept o manciuriana, negandu-si originile nipone.
Ian Buruma are tendinta de-a te purta dintr-o perioada in alta si din oras in oras, fara sa te anunte cand treci frontiera dintre tari si decenii. In primele o suta de pagini ai impresia ca vei ramane pana la finalul romanului in Manciuria, unde Ri Koran va cunoaste succesul, iar armata japoneza mult-visata obediente a localnicilor “dresati” prin filmele de propaganda. Nu e chiar asa! Incepand cu a doua parte a romanului vei fi luat pe sus, urcat in Asia Express, apoi trecut de cealalta parte a conflictului sino-japonez, mai precis intr-un Tokyo invins, aflat sub controlul soldatilor americani. Povestitorul se va schimba. In locul japonezului indragostit de China va intra in scena un yankeu pasionat de filmele japoneze in care joaca si candida Ri Koran.
Acestui yankeu ii displace aroganta occidentalilor care i-au considerat pe asiatici niste razboinici barbari, imposibil de convertit la “democratie”. Va spera, in schimb, sa le cunoasca obiceiurile si apoi sa le inteleaga identitatea si cultura exotica. La fel ca ei, acest yankeu ajuns in orasul imperial este un invins, dar un invins al razboiului personal impotriva unui tata obtuz si a unei mame prea supuse. Japonia descoperita de acesta este una clandestina, ascunsa de ochii armatei invingatoare.
Printre simbolurile Japoniei postbelice isi face aparitia si Ri Koran, revenita la numele de Yoshiko, gata sa dea uitarii perioada manciuriana. Americanul din Ohio, indragostit de filmele japoneze considerate “militaroase”, “feudale” si “nedemocratice” de catre fortele americane venite sa “elibereze” lumea nipona de traditiile invechite, ii va cunoaste pe Ri Koran si pe Akira Kurosawa. Renuntand la vechea autosuficienta a ignorantului occidental in fata universului oriental inselator, va patrunde intr-o Japonie generoasa cu spiritele curioase, dar ambigua precum o gheisa capabila sa incite privirile fara a renunta la vesmantul complicat, prin care trupul este acuns in spatele multor straturi de matase.
Japonia vazuta de Ian Buruma este devastata, fara a-si pierde legendara demnitate, primeste inovatiile occidentale, dar isi pastreaza intacte simbolurile, priveste ruinele cu intelepciunea celor ce-au invatat legile unei lumi guvernate de schimbarea continua (fara a o transforma in haosul instabilitatii) si de fetele contradictorii ale aceluiasi adevar. Este o Japonie greu de acceptat de catre vestici, dar care poate schimba mintile celor deschisi in fata explorarii fara decorurile kitsch alcatuite din suvenirurile ieftine. Calatoria in aceasta tara devine pentru naratorul din a doua parte a romanului o poarta spre istoria Orientului, tulburata de schimbarile aparute in urma celui de-al Doilea Razboi Mondial.
De partea Chinei este un tablou al ciocnirii dintre civilizatii, pictat in culori din game opuse. Sarcasmul, compasiunea, satira si parodia ce vizeaza discursurile rostite cu limba de lemn ingroapa in cartea lui Ian Buruma tot ce are Orientul Indepartat mai frumos, pentru a-i face loc unei butaforii absurde, care va urmari sa cosmetizeze mostenirile culturale, autenticitatea locala si, cel mai rau, adevarata psihologie a unei lumi formate in mii de ani. In fata spectacolului ridicol oferit de cei incapabili sa le descifreze mesajele culturale, personajele din Japonia si China zambesc politicos, dar este vorba despre politetea celui a carui minte a putut gandi la scara mileniilor, nicidecum a celui stapanit si umil.
Puteti comanda online cartea De partea Chinei de pe site-ul Editurii Univers.
| Autor: | Ian Buruma | An aparitie: | 2013 (tradusa in limba romana) |
| Titlu: | De partea Chinei | Pret: | 49.90 RON |
| Nr. pagini: | 384 | Editura: | Univers |
Subiecte: _Autor: Ian Buruma, _Comentator: Adriana Gionea, Editura: Univers | Nici un comentariu »
