![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Alexandr Soljenitin – Doua secole impreuna I. Evreii si rusii inainte de revolutie (1795-1917) | Pagina principala | Giovannino Guareschi – Don Camillo »
Alexandr Soljenitin – Doua secole impreuna II. Evreii si rusii inainte de revolutie (1795-1917)
Articol postat de Adriana Gionea
Autor: Alexandr Soljenitin;
Titlu: Doua secole impreuna II. Evreii si rusii inainte de revolutie (1795-1917);
In cel de-al doilea volum din lucrarea Doua secole impreuna. Evreii si rusii inainte de revolutie, Alexandr Soljenitin pune accentul pe modificarile suferite de comunitatea evreiasca incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Sionismul si avantul revolutionar sunt principalele teme analizate.
Secolul al XIX-lea a fost asociat cu implicarea comunitatii evreiesti in viata culturala a Rusiei. Tot mai multi evrei invata limba Imperiului si incearca sa imbine valorile Iudaismului si cunostintele acumulate in urma cursurilor universitare din spatiul care i-a adoptat. Foarte multi evrei au devenit adeptii unei orientari cosmopolite, integrandu-se cat mai bine in societatea rusa. Desi erau criticati de ramura conservatoare a comunitatii din care proveneau, ei au considerat interesul sporit alocat educatiei in limba rusa drept un deschizator de ferestre catre libertate. Puteau aspira la conditii de viata mai bune, iar participarea la viata publica le dadea speranta ca pot contribui la disparitia antisemitismului.
Alexandr Soljenitin reda masurile adoptate de reprezentantii puterii tariste pentru a-i impiedica pe copiii evreilor sa acceada la toate formele de invatamant. Implicarea unor studenti evrei in miscarile de protest i-a determinat pe sustinatorii Tarului sa-i banuiasca de complot revolutionar pe toti evreii cei care vroiau sa urmeze studii superioare. Dorinta multor evrei de a trai intr-o societate cosmopolita si toleranta, unde exista drepturi egale pentru toti, era perceputa drept o amenintare la adresa Tarului.
Toti elevii din comunitatea evreiasca erau considerati viitori sustinatori ai protestelor, mai ales cei proveniti din familiile sarace. Evreii care vroiau sa urmeze cursurile universitare erau considerati a fi niste inamici ai Imperiului, dornici sa obtina un statut social privilegiat special pentru a influenta deciziile politice, mai ales pe cele care vizau direct comunitatea din care faceau parte.
In paralel cu dorinta multor evrei de a se integra intr-o lume diferita, s-a dezvoltat miscarea sionista. Adeptii ei militau pentru o reintoarcere la valorile traditionale, criticand tendinta celor care au preferat sa invete limba rusa pentru a fi asimilati, in cele din urma. Sionistii considerau implicarea evreilor in societatea rusa, in detrimentul valorilor iudaiste, ca fiind ineficienta in combaterea antisemitismul. Sionistii nu credeau in reusite integrarii. Pentru ei, evreii vor fi un vesnic tap ispasitor, “poporul ales al urii universale” din cauza diferentelor culturale.
Sionistii au sustinut cautarea unui spatiu in care sa revina evreii de pretutindeni. Un spatiu care sa le apartina si de unde sa nu mai fie nevoiti sa plece, alungati de pogromuri terifiante. Palestina era locul unde si-ar fi putut regasi acele radacini uitate. Evreul isi putea recapata constiinta nationala risipita intr-o continua pribegie. Intors in tinuturile biblice, el ar fi renuntat la conditia de ratacitor si de asuprit.
Cei mai multi adepti ai Sionismului au provenit din Rusia. In Europa Occidentala, Sionismul a fost privit cu neincredere. In Franta sau in Imperiul Austro-Ungar, evreii s-au putut integra mai rapid. Multi se considerau deja francezi (de exemplu) inainte de a-si recunoaste originea etnica. Acesti evrei se temeau de urmarile negative ale Sionismul, printre care sporirea atitudinilor ostile si pierderea statutului social dobandit greu. Se mai temeau ca miscarea sionista ii va transforma in dusmanii tarilor adoptive.
Trecerea spre secolul XX este marcata de nationalismul exacerbat din tarile europene. “Strainii”, printre care si evreii, resimteau ostilitatea colectiva. Apareau noi reguli menite sa le blocheze implicarea in viata sociala, prevestind Holocaustul. Soljenitin surprinde aparitia si evolutia acelor simptome prin care au iesit la suprafata prejudecatile si masurile social-politice de izolare a populatiei evreiesti.
Puteti comanda online aceasta carte de pe site-ul editurii Univers.
| Autor: | Alexandr Soljenitin | An aparitie: | 2009 (actuala editie) |
| Titlu: | Doua secole impreuna II. Evreii si rusii inainte de revolutie (1795-1917) | Pret: | 17 RON |
| Nr. pagini: | 320 | Editura: | Univers |
Subiecte: _Autor: Alexandr Soljenitin, _Comentator: Adriana Gionea, Editura: Univers | Nici un comentariu »
