Joanna Kavenna – Deriva
06, 11, 2009Dupa primele pagini din Deriva, am avut un sentiment ciudat de familiar. Pe la mijlocul cartii mi-am dat seama ca eu cunosc persoane care nu sunt chiar “suflete pereche” cu personajul principal, ci mai degraba “suflete clone”.
Eric Schlosser – Fast Food Nation
19, 08, 2009Citind zilele trecute despre faptul ca prima doamna a Americii este un mare fan al mancarii fast-food, mi-am adus aminte de o carte cu coperta frumos colorata pe care, din pacate, nu am ajuns sa o citesc atunci cand McDonald’s era un miracol pentru adolescenta dintr-un oras nu cu mult mai mare decat ea.
Patricia Delahaie – Cum sa placi in trei minute
17, 08, 2009Primele trei minute in care esti prezentat(a) cuiva sunt cruciale, spune autoarea, ele definesc relatia viitoare cu celalalt, “nivelul calitativ al primului contact determina continuarea relatiilor”. Patricia Delahaie nu vine cu o reteta miraculoasa, ci cu o colectie de sfaturi de bun-simt, pe care adesea le ignoram sau le uitam.
Cornel Dinu – Zambind din iarba
17, 08, 2009Intotdeauna mi-a placut sa citesc biografia oamenilor de succes, in special cea a fotbalistilor. Cartea “Zambind din iarba” este printre cartile mele preferate. De ce? In primul rand pentru ca este scrisa de insusi “artagosul si inteligentul” Cornel Dinu (dupa cum l-a caracterizat Fanus Neagu).
Viktor E. Frankl – Omul in cautarea sensului vietii
29, 07, 2009La unele carti esti tentat sa citesti prefata inainte de toate. Asa am inceput eu lectura cartii Omul in cautarea sensului vietii. Apoi am inteles cu adevarat titlul ei. Dr. Frankl, psihiatru si scriitor, relateaza din perspectiva unui detinut intamplarile tragice petrecute in lagarele naziste din Auschwitz si Dachau.
Azar Nafisi – Citind Lolita in Teheran
15, 07, 2009Citind Lolita in Teheran este o carte puternica, iar forta ei rezida tocmai in feminin, in experientele narate. Suprimarea conditiei libere a femeii este tocmai ceea ce contrazice aceasta carte; femeia nu poate fi redusa la starea de obiect decat la nivel formal, prin autoritate, dar ea ramane o fiinta libera.
Haruki Murakami – La sud de granita, la vest de soare
18, 06, 2009Ceea ce imi place la acest scriitor este impletirea fictiunii cu elementele autobiografice. El ne invita nu numai sa-i descoperim personajele, dar sa-l aflam si pe el in spatele lor. Cartea La sud de granita, la vest de soare lasa in urma un gust trist, o ceata melancolica si dorinta de a fi luat in brate.
« Articole mai vechi | Articole mai noi »