« Stieg Larsson – Fata care s-a jucat cu focul | Pagina principala | John Fowles – Colectionarul »
Julian Barnes – Trois
Articol postat de Alexandra Sfica
Autor: Julian Barnes;
Titlu: Trois;
Stuart Hughes + Gillian Wyatt + Nigel Oliver Russel = Trois. Stuart si Ollie detin titulatura unei vechi si subrede prietenii, iar Gillian se infiltreaza in povestire fiind, pe rand, sotia acestora.
Totul se petrece ca intr-un interviu. Personajele sunt chemate, pe rand, la microfon, unde intervievatorul-scriitor le pune intrebari pe care nu le auzim, dar le putem ghici din raspunsuri. Cei trei trebuie sa relateze evenimente despre care stiu ca vor fi confirmate/infirmate de catre ceilalti. Dar ei tot isi permit sa minta din cand in cand.
Pentru inceput, Gillian se casatoreste cu Stuart, dupa ce s-au cunoscut in cadrul unei intalniri colective pentru Tinerii de Cariera (de fapt, un set de 4 intalniri ce presupuneau plata anticipata a 25 de lire). El se considera autentic fericit, ea se declara multumita de intorsatura calduta pe care au luat-o lucrurile. “Nunta” se desfasoara glacial, doar la Starea Civila, unde Stuart isi racneste ca niciodata juramintele, in timp ce Gillian contrabalanseaza printr-o voce abia soptita. Cei doi se bucura un timp de dulcile banalitati ale vietii conjugale pana cand Oliver isi da seama ca s-a indragostit de Gillian. Ollie porneste intr-un soi de cucerire treptata care consta in “te iubesc”-uri zilnice la telefon, pandiri melodramatice in noapte si lungi zile petrecute in atelierul lui Gillian, privind-o cuminte, asteptandu-si randul.
Intr-o zi, Gillian realizeaza (stupoare !) ca a inceput sa astepte cu nerabdare manifestarile tandretii lui Oliver. Incepe sa faca unele comparatii intre cei doi. Apoi, intr-o alta zi, fara prea multe surle si trambite (da, englezii sunt atat de reci) Gill divorteaza de Stuart si se casatoreste cu Oliver. De data aceasta, nunta se realizeaza protocolar, la Biserica (aici, grandomania personajului Oliver isi face simtita prezenta), fericitul cuplu si apartinatorii luand masa la un mic restaurant italian unde se servea mancare frantuzeasca. Receptia se desfasoara dezastruos intrucat Stuart le sufla in ceafa de la o masa vecina.
Aici, povestea ia un masiv salt fast-forward si ne trezim intr-un feeric sat frantuzesc la nord de Touluse, populat de podgorii de vita de vie si oameni de moda veche, asezonat cu un castel impresurat in istorii gotice si un caine surd, Polidor, menit sa-si piarda viata sub rotile vreunui sofer ignorant la deficientele sale auditive. Gill si Ollie si-au stabilit in acest satuc un mirific adapost ferit de privirile rauvoitoare si razbunatoare ale lui Stuart, loc perfect pentru a-si creste proaspata progenitura/rod al dragostei- Sophie Ann Louise, ca sa dea bine in ambele limbi (franceza si engleza).
De cealalta parte a lumii, in America, Stuart isi traieste propriul vis. A descoperit ca banii pot, si inca foarte bine, sa cumpere dragostea, si a dezvoltat un nou concept filosofic privind acest hipnotic sentiment: se pare ca, in domeniul iubirii, nu poti alege decat intre doua modalitati- Platesti Acum sau Platesti Mai Tarziu (Julian Barnes e un mare fan al structurilor scrise cu majuscule). Prima varianta este regula de baza in domeniul prostituatelor, unde dragostea isi gaseste cea mai practica operationalizare. A doua, preferata de majoritatea oamenilor (dovada fiind infloritoarea afacere a creditelor) presupune sa iubesti acum cat poti, dar sa platesti cu varf si indesat mai tarziu, cel mai adesea prin sentimentul comun cunoscut obstii ca suferinta.
Una peste alta, desi s-a declarat fericit si impacat cu viata sa curenta, Stuart se hotaraste totusi sa-i caute pe cei doi fosti cei mai buni prieteni, setat pe misiunea Search&Destroy. Cum vor decurge evenimentele? Va las pe voi sa descoperiti finalul, dar si continuarea povestii in Iubire etc. , tot de Julian Barnes.
Autor: | Julian Barnes | An aparitie: | 2006 |
Titlu: | Trois | Pret: | 18.9 RON |
Nr. pagini: | 304 | Editura: | Nemira |
Subiecte: _Autor: Julian Barnes, _Comentator: Alexandra Sfica, Editura: Nemira | Nici un comentariu »