Promotii

EscapeReality

Ultimele recenzii, stiri sau concursuri

Categorii Google

Comentarii recente

Recenzii ordonate dupa edituri si autori:

Editura Adevarul Editura All Editura Amaltea Editura Amsta Editura Aquila Editura Art Colectia Biblioteca Pentru Toti Editura Brandbuilders Editura Cartea Romaneasca Editura Cartier Editura Corint Editura Curtea Veche Editura Erc Press Editura Herald Editura Humanitas Editura Ibu Editura Leda Editura Litera Editura Millennium Press Editura Minerva Editura Mix Editura Nemira Editura Polirom Editura Rao Editura Semne Editura Trei Editura Tritonic Editura Univers Editura Vellant Editura Vremea

Arhive


« | Pagina principala | »

EscapeReality

Rachid Mimouni- Onoarea tribului

Articol postat de

Rachid Mimouni- Onoarea tribuluiAutor: Rachid Mimouni;
Titlu: Onoarea tribului;

Rememorand acum Onoarea tribului, incerc sa merg pe itele acestui titlu si sa descopar semnificatii, in raport cu cartea insasi. Onoarea tribului e ceea ce-l face pe unul dintre localnicii Zitounei sa se lupte cu ursul care il omoara, dar al carui sacrificiu e pentru a apara onoarea acestui trib; onoarea tribului e ceea ce-l determina pe fiul lui, mult mai tarziu, sa distruga arhaica structura a unei societati si sa o constranga sa se incadraze in tiparele lumii noi- civilizate, ar spune etnocentristii.

In jurul acestui element se construieste o poveste duioasa si dura, in acelasi timp, o poveste care alimenteaza vechile crezuri si una care il face pe ultimul batran al satului sa-si doreasca sa moara.

Actiunea se petrece in Algeria, unde un batran, cel amintit mai devreme, povesteste istoria tribului sau, intr-un limbaj ce aminteste de povestile Seherezadei, cu comparatii dulci si cu acea oralitate specifica arabilor.
Odata cu razboaiele duse de crestini si tranformarea multor regiuni in colonii, tribul isi pierde onoarea si incearca doar supravietuirea.

“Noi insa am ramas fara vlaga si fara aparare. Ne-au invins si din cauza asta am fost complet dezorientati. (…)O sa mai treaca multa vreme pana ce vom putea sa ridicam din nou capul.”( p.38)

Tribul a fost alungat din valea fericita a tineretii membrilor sai , “valea rodiei si a bucuriei de a trai”.

“Unde e pamantul negru care se deschide sub brazdar ca femeia indragostita la prima mangaiere a alesului? Si care la fel de repede sau chiar intr-un timp mai scurt iti si rasplateste eforturile? Unde se vor scurge paraiele vesele care se bucurau atata sa misune prin livezile noastre? Au secat? Cine o sa se gandeasca sa ne taie migdalii? Cine o sa-si mai plece urechea sa asculte cantecul privighetorii?” (p.39)

Pentru a putea supravietui unei lumi in schimbare, unei lumi cu totul noua, tribul decide sa se izoleze complet, sa urmeze vechile traditii, sa isi pastreze cultura si credinta nealterate:

“ Cele mai groase ziduri de aparare vor fi solidaritatea si credinta voastra. Nu-i veti accepta si nici nu-i veti agresa pe straini, multumindu-va sa ii lasati sa alunece pe carapacea voastra. O sa abandonati gandirea si speculatiile ei periculoase pentru a va dedica credintei. “(p.40-41)

Acestea sunt ultimele sfaturi pe care tribul le primeste de la cel mai invatat dintre ai sai, inainte de a se stinge.
Iar viata oamenilor incepe sa se deruleze astfel, acceptand cu bratele deschise pe cei care intorc dupa ce au ratacit cautand valea fericita si ignorand strainii, care incearca uneori sa-i inteleaga.
Renunta la rodii si menta, la grau si orz si adopta eucaliptii, maslinii si smochinii. Renunta la oi si vite pentru capre. Cel mai greu le-a fost, insa, sa renunte la cai. Atunci au inteles ca era lor de mari razboinici a apus pentru totdeauna.

“Primii ani petrecuti la Zitouna au fost cumpliti. Surghiunitii au cunoscut noua arsita a soarelui, pe urma iarna nemiloasa, cu zapada. (…) Nevoia te invata. Razboinicii s-au facut tarani.” (p.47)
“ Confruntati cu saracia, le-a intrat in minte speranta vicleana intr-o salvare venita de altundeva. (…) Dar anii au trecut si n-a venit nimeni. Toate amaraciunile astea au deznadajduit pana si bratele cele mai puternice. Nici unul nu s-a mai incumetat sa curete pamantul de buruieni, sa sape puturi, sa planteze pomi, sa are cu plugul.
Inchisi in cercul lor, s-au fixat in vremelnicie si s-au hranit din asteptare.”( p.48)

Omar El Mabrouk aduce moartea pentru vechii membri ai tribului, uitarea traditiilor, pentru cei tineri si, in cele din urma, stingerea tribului insusi, ca unitate structurala.

Povestitorul acestei istorii rememoreaza istoria familiei El Mabrouk, incepand cu Hassan El Mabrouk, un om masiv, rau , care se va casatori cu sora lui Aissa Schiopul, o femeie cu o statura la fel de impresionanta ca si a lui. Fiul lui Hassan, Slimane, este cel care va fi omorat de ursul saltimbacului pentru ca a incercat sa se lupte cu el, pentru a salva onoarea tribului. Iar fiul lui, Omar, nu a uitat asta. La fel cum nu a uitat batjocura pe care satenii i-o aruncau lui Slimane, doar pentru ca era fiul tatalui sau.

Saltimbancul este cel care vine in piata cu smochini, provocandu-i pe sateni sa se ia la intrecere cu ursul sau si fagaduind ca se va intoarce in fiecare an, pana ce ursul il va invinge pe Slimane. Saltimbancul este cel care le face proorociri:

“ Amintiti-va ca victoria este adesea de partea celui mai hotarat, nu de partea celui mai puternic. Stiu ca vorbele mele nu pot sa patrunda in mintile voastre intunecate. Cred insa in puterea exemplului. Un om plapand o sa soseasca in curand si o sa va explice spusele mele. El o sa fie la originea a tot ceea ce o sa vi se intample.” (p.77)

Iar batranii satului tremura cand apare Omar, pentru ca realizeaza ca vorbele saltimbancului  se vor adeveri. Caci Omar se intoarce in sat sfidator, dorindu-si sa razbune soarta lui Slimane, sa smulga vechile radacini ale tribului si sa indeparteze oamenii de tot ceea ce respectasera si iubisera pana atunci.

Avocatul este  un om remarcabil care patrunde tainele tribului si ii intelege durerea de a trai mereu ancorat intr-un trecut care devine aproape mitic, care se hraneste din iluzia ca, intr-un moment indepartat, cativa dintre fiii tribului se vor intoarce cu vestea ca au gasit o alta vale a fericirii. El este occidentalul, cel pentru care este fascinanta viata oamenilor tribului, dar care se si implica , pentru a-i    ajuta.

Omar aduce cu sine  masini de metal, care tulbura linistea oamenilor si a animalelor, taie eucaliptii, goneste pasarile cu ciripitul lor, suprima presa de ulei a lui Aissa Schiopul si il alunga pe batranul imam.
Oamenii tineri se pervertesc si isi parasesc batranii, adoptand limba rumilor si obiceiurile lor, comerciantul satului isi “vinde “ sufletul pentru profit, iar batranii ajung sa moara de foame, uitati de toti si fortati, totusi, sa accepte prezentul.

Insa avocatul aduce la Zitouna un tanar magistrat, care se opune abuzurilor lui Omar, care nu este nimeni altcineva decat copilul surorii lui El Mabrouk, Ourida. Iar ultima cheie a cartii va voi lasa sa o deschideti singuri.

Istoria se scrie, indiferent ca cei ce o traiesc sunt sau nu de acord cu ea; uitarea apare inevitabil, vechile traditii se pierd sau doar se ingroapa, de rusine sau doar pentru ca noile traditii sunt mult mai atragatoare.

“Incepe sa se intunece in sala de rugaciuni. Hai sa iesim, sa facem cativa pasi afara. Iata, soarele apune. Daca imi cunosteai limba, n-ai fi ezitat inainte de a ma ruga sa-ti arat pitata cu smochini. E acolo, chiar in fata. Copacii au disparut. Trunchiurile le-au fost roase de o boala ciudata si, intr-o zi vant puternici sau incovoiat , tot inlantuiti, ca niste vesnici indragostiti. Si existenta noastra a fost la fel de solidara. Radacinile lor sunt insa agere. Uita-te la puietii care se prind. Oare or sa supravietuiasca?”

Nu cred ca mai este necesar sa adaug ceva. Este o carte care va va pune pe ganduri. O carte despre istoria unui trib. Despre istoria Algeriei. Dar poate ca, intr-un moment sau altul, oricare tara a fost in momentul acesta. Un roman istoric, mitic, un roman-parabola.

Rachid Mimouni (1945- 1994) este unul dintre cei mai cunoscuti scriitori algerieni. Romanul sau –Onoarea tribului- a  fost scris in anul 1989, iar in 1993 a fost ecranizat si premiat la Festivalul de la Cannes.

Puteti comanda online cartea “Onoarea tribului” de Rachid Mimouni de pe site-ul editurii Ibu Publishing.

Autor: Rachid Mimouni An aparitie: 2009
Titlu: Onoarea tribului Pret: 12,53
Nr. pagini: 221 Editura: Ibu Publishing
VN:F [1.9.22_1171]
Nota acordata acestei carti:
Rating: 10.0/10 (10 votes cast)
Rachid Mimouni- Onoarea tribului, 10.0 out of 10 based on 10 ratings
fb_share

renne

Subiecte: _Autor: Rachid Mimouni, _Comentator: Flavia Dragan, Editura: Ibu Publishing | Nici un comentariu »

Comentarii

Va rugam sa comentati la subiect si sa nu ii jigniti pe ceilalti interlocutori. In caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Va multumim.