Promotii

EscapeReality

Ultimele recenzii, stiri sau concursuri

Categorii Google

Comentarii recente

Recenzii ordonate dupa edituri si autori:

Editura Adevarul Editura All Editura Amaltea Editura Amsta Editura Aquila Editura Art Colectia Biblioteca Pentru Toti Editura Brandbuilders Editura Cartea Romaneasca Editura Cartier Editura Corint Editura Curtea Veche Editura Erc Press Editura Herald Editura Humanitas Editura Ibu Editura Leda Editura Litera Editura Millennium Press Editura Minerva Editura Mix Editura Nemira Editura Polirom Editura Rao Editura Semne Editura Trei Editura Tritonic Editura Univers Editura Vellant Editura Vremea

Arhive


« | Pagina principala | »

EscapeReality

Nichita Stanescu – Necuvintele

Articol postat de

Necuvintele-poza-t-D-n-4-5325Autor: Nichita Stanescu;
Titlu: Necuvintele.

Poate e in spiritul culturilor mici, cum e si cea romaneasca, sa se ciopleasca idoli din putinele minti ilustre disponibile. In acest sens se pot naste dubii cu privire la valoarea acelor minti cand sunt confruntate cu spiritele de seama ale culturilor mari. Nu este si cazul lui Nichita Stanescu care ar sta mandru pe blazonul oricarei culturi.

Poetul Necuvintelor, asa cum a fost el numit, a devenit un clasic inca din timpul vietii, fiind plasat nu numai in prima pozitie a generatiei `60, ci si intr-o descendenta magulitoare: Alecsandri – Eminescu – Arghezi – Stanescu. Pe buna dreptate, caci dintre toti saizecistii, deveniti extrem de populari, poezia lui Nichita Stanescu este cea mai adanca, este singura care da senzatia unei vrajitorii initiatice, hipnotice. Deschiderea pe care o ofera poezia lui Marin Sorescu nu atinge gradul unei betii a cuvintelor (sau a necuvintelor), iar de valoarea lui Adrian Paunescu ca poet eu, personal, ma indoiesc. Ramane Nichita Stanescu, figura carismatica de care tuturor ne e dor,  varful de lance al poeziei romanesti in a doua jumatate a secolului XX.

Insa ce a mai ramas acum din Nichita, pentru ce ar trebui sa-l citim noi astazi si de ce e nevoie sa-l intalnim in colectia de la Jurnalul? Din fiecare poet important raman in constiinta publica o anumita imagine, o tonalitate dominanta si un stil. Imaginea-cadru a lui Nichita Stanescu este a unui liric mitologic. Tonalitatea e laxa, aerisita, insa se simte totusi apasarea sensurilor “grele”. Stilul este o de o dezinhibare paroxistica. Poetul poate trece din registrul gratiosului minor in cel al proiectiilor cosmogonice cu o rapiditate si o facilitate deconcertante. Ceea ce se retine insa, in prima si ultima instanta, de catre cititor este libertatea dominand, din interior, lumea poeziei lui Nichita Stanescu. De aceea, se poate spune ca ceea ce a ramas din Necuvinte este libertatea, nu numai a creatiei, dar si a vietii.

Puteti sa o simtiti in poezia pe care desigur o recunoasteti (In dulcele stil clasic):

Dintr-un bolovan coboara

pasul tau de domnisoara.

Dintr-o frunza verde, pala

pasul tau de domnisoara.

Dintr-o inserare-n seara

pasul tau de domnisoara.

Dintr-o pasare amara

pasul tau de domnisoara.

O secunda, o secunda

eu l-am fost zarit in unda.

El avea roscata funda.

Inima incet mi-afunda.

Mai ramai cu mersul tau

parca pe timpanul meu

blestemat si semizeu

caci imi este foarte rau.

Stau intins si lung si zic,

Domnisoara, mai nimic

pe sub soarele pitic

aurit si mozaic.

Pasul trece eu raman.

Autor: Nichita Stanescu An aparitie: 2010
Titlu: Necuvintele Pret: 13 lei
Nr. pagini: 400 Editura: Jurnalul National
VN:F [1.9.22_1171]
Nota acordata acestei carti:
Rating: 9.3/10 (22 votes cast)
Nichita Stanescu - Necuvintele, 9.3 out of 10 based on 22 ratings
fb_share

renne

Subiecte: _Autor: Nichita Stanescu, _Comentator: Danut Claudiu, Colectia: Jurnalul National | Nici un comentariu »

Comentarii

Va rugam sa comentati la subiect si sa nu ii jigniti pe ceilalti interlocutori. In caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Va multumim.