![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Zoe Valdes – El todo cotidiano | Pagina principala | Moacyr Scliar – Razboiul din Bom Fim »
Sorin Ene – Depresia. Evadare din infern
Articol postat de Adriana Gionea
Autor: Sorin Ene;
Titlu: Depresia. Evadare din infern;
Majoritatea o descriu drept pierderea poftei de viata. Pentru altii insa, ea este infernul in care tot ce parea frumos odata se vede in culori spalacite, in care sufletul amorteste intr-un corp greoi, in care nimic nu mai are sens, iar trezitul de dimineata si activitatile banale, de zi cu zi, se deruleaza lent, de parca viata este un film in care scenele repetitive si gri se vor succede lent, la infinit. Acest infern se numeste Depresia. Intuneca ratiunea, capacitatea de a utiliza resursele afective si gandurile, astfel incat sa fie gasite solutiile potrivite cand apar problemele, si, tot acest infern, tinde sa intretina iluzia inutilitatii si a lipsei oricarei posibilitati de-a evada. Psihiatrul Sorin Ene le ofera cititorilor informatiile necesare invingerii acestor iluzii care intretin un iad psihologic. Depresia. Evadare din infern este una dintre cartile prin care un specialist face apel la compasiune, intelegerea, acceptarea si ingrijirea emotionala a persoanelor care trec printr-un episod in care simt ca au pierdut controlul asupra propriei existente.
Psihiatrul Sorin Ene propune o imbinare a tratamentului medical si a psihoterapiei, eliminand cateva mituri legate de oamenii care traverseaza infernul depresiei. Spulbera, in primul rand, mitul care marginalizeaza sau invinovateste persoanele afectate de depresie, sustinand masurile pe care le pot lua cei din jur pentru a-si ajuta semenii sa-si mobilizeze resursele afective. Depresivul nu trebuie marginalizat sau considerat slab. Dimpotriva, fragilitatea este fireasca pentru fiintele umane. Adevarata putere consta in acceptarea ajutorului si in dezvaluirea emotiilor si evenimentelor care favorizat episodul depresiv.
Depresia nu ne face slabi, incompetenti sau inadaptabili. Nu exista om care sa nu fi manifestat, macar o data, un simptom intalnit in tabloul depresiei. Pierderea unei fiinte dragi, separarea, dezamagirile, respingerile si vulnerabilitatea intr-un anumit context apar in viata oricui. Apelarea la un ajutor specializat, oferit de medic si de psihoterapeut, este adevarata putere, nu ascunderea depresiei.
Cum recunoastem depresia? La inceputul acestui volum, psihiatrul Sorin Ene prezinta simptomele unui episod depresiv. Printre cele vizibile sunt: mimica trista, lentoarea, vocea stinsa, gesturile retinute, umerii lasati, incapacitatea de a reactiona ca inainte la evenimentele si la sarcinile cotidiene, scaderea in greutate (fara dieta), lipsa vointei si a dorintei de implicare in activitatile preferate, retragerea in sine, somnul prelungit, fara a te simti odihnit. Acestora li se adauga lipsa concentrarii, gandurile negative, asteptarea unei catastrofe personale sau familiale, fara a-i putea opune rezistenta.
Depresia se poate manifesta diferit, in functie de frecventa si durata episoadelor. De ce la unele persoane revine mereu, iar la altele “abia se vede”? Raspunsul detaliat prin exemple usor de inteles (pastrandu-se, bineinteles, confidentialitatea relatiei medic-pacient) este prezentat in capitolele volumului. Persoanele care traverseaza infernul depresiei poarta denumiri diferite, in fuctie de perioada de timp petrecuta in acest infern.
Imigrantul este cel care depisteaza simptomele, chiar daca nu le numeste in termeni medicali. Apeleaza la tratamentul medicului si la psihoterapeut, apoi trece mai usor prin depresie, mai ales datorita sprijinului medical si psihologic. Spre deosibire de acesta, navetistul a trecut prin mai multe episoade depresive. Pentru cazul navetistului, Sorin Ene gaseste doua explicatii: structura psihologica, determinata de mostenirea genetica, sau evenimentele traumatizante. In cazul evenimentelor traumatizante, ajutorul medical trebuie insotit si de sedintele de psihoterapie. Psihoterapia este recomandata si in cazul mostenirii genetice, dar numai alaturi de interventia psihiatrica. Pacientul si familia sa vor fi informati si ajutati sa inteleaga cum isi pot organiza viata in timpul episoadelor depresive.
Chiar si in cazul depresiei mostenite genetic, persoana afectata trebuie sa-si cunoasca dreptul de a fi integrata social. A fi depresiv nu este o vina, si nici un handicap! Depresivii pot fi foarte bine pregatiti din punct de vedere profesional, iar descoperirea simptomelor nu inseamna marginalizarea sociala a lor. Sprijinul si mai ales respectul apropiatilor ii ajuta in momentul revenirii unui episod depresiv. Multi oameni de stiinta, artisti sau presedinti au trecut prin infernul depresiei fara a-si pierde calitatile umane, intelectuale.
Cu fiecare episod depasit, in sufletul persoanei cu depresie recurenta se insinueaza spaima de un nou episode depresiv, dar si de sentimentul de condamnat pe viata la o boala. Aici poate interveni cu succes un proces de consiliere psihologica, pentru a structura un mod de gandire in care tulburarea psihica sa fie acceptata la dimensiuni reale, iar viata, cu bune si rele, sa fie traita asa cum este.
Rezidentul (distimicul) este cunoscut si sub etichetele de vesnicul morocanos, imbufnatul. Pare mereu nemultumit de sine, de ceilalti. Este critic si distant, uneori considerat invidios. Dincolo de aceasta fatada se ascunde acel depresiv care a uitat sa mai zambeasca, sa mai vada si partile frumoase, pozitive, ale realitatii. Odata devenit locatar cu acte in regula in infernul numit Depresia, trasaturile lui de personalitate ii determina pe cei din jur sa-l considere drept un om avand o personalitate dificila, caruia nimic nu-i mai convine si care mereu se va simti nedreptatit. La randul sau, el se considera un om care nu poate depasi obstacolele, fiind singurul caruia nimic nu-i iese cum ar trebui in timp ce altii reusesc sa obtina totul mai bine decat el.
Omul cu doua domicilii este mai mult decat un simplu rezident al Depresiei. Cand nu traverseaza un episod depresiv este, inainte de a reveni la realitate, un expansiv euforic, greu de controlat. Pana sa ajunga la echilibru, face naveta intre despresie si aceasta expansiune sociala, emotionala si comportamentala nefireasca. El cunoaste o lume bipolara, unde implicarea in relatii riscante, cheltuirea irationala a unor mari sume de bani sau logoreea devin cealalta fata a tulburarii bipolare.
Exista un locuitor al depresiei care nu vrea ajutor, la inceput, fiind obisnuit sa preia el initiativa si avand o viata dinamica. Totusi, depresia i-a perturbat activitatile, i-a incetinit ritmul de lucru alert si-i da impresia ca i-a dezamagit pe toti, de unde si nivelul scazut al stimei de sine. El este Agitatul, vecin bun cu Mascatul. Totusi, in final, constientizeaza instalarea simptomelor, apeland la terapie, spre deosebire de Mascatul care nu vrea sa-si recunoasca problemele de teama “deformarii” imaginii sociale. Acesta poseaza, pana la agravarea simptomelor, sub chipul unui om puternic, imperturbabil.
Printre locuitorii Depresiei se afla Melancolicul si Psihoticul, care prezinta un risc major din cauza dificultatii de adaptare la realitate, dar si din cauza diminuarii resurselor si autonomiei. Cei apropiati trebuie sa le ofere sprijin in continuarea tratamentului, supraveghindu-i. In timpul urmarii tratamentului, sprijinul emotional al familiei este crucial pentru diminuarea simptomelor.
In tinutul depresiei se trezesc deportati si Dependentul de substante, Nelinistitul (despresia anxioasa), Inadaptatul si Bolnavul (care sufera de afectiuni fizice si a suferit interventii complicate). Asemenea deportatilor, pastreaza trasaturile altor tulburari, dar au cazut in infernul depresiei mai ales din cauza stimei de sine scazute, a incapacitatii de a-si continua sarcinile profesionale si familiale, care le permiteau adaptarea la realitate.
Autorul dedica un capitol important depresiei post-natale, cauzate de modificarile hormonale din timpul sarcinii. Oboseala, diminuarea orelor de somn, efortul din timpul nasterii si modificarile corporale pot deveni cauzele unor schimbari emotionale care favorizeaza depresia post-natala. Prin exemple concrete, medicul Sorin Ene ofera detalii despre simptomele, dar si despre solutiile care pot activa resursele psihologice ale mamei dupa nasterea copilului.
Cartea scrisa de psihiatrul Sorin Ene reflecta o abordare moderna in tratarea depresiei, in care interventia medicala este sprijinita si de implicare unui psihoterapeut. Acesta va avea rolul de-a sustine si de a coagula resursele intregii familii, nu numai a pacientului ce trebuie sustinut in efortul sau de-a urma tratamentul. Psihiatrul si psihologul trebuie sa formeze o echipa terapeutica. Numai prin colaborarea acestora pacientul va putea fi ajutat sa-si recupereze stima de sine pierduta. Azi, pacientului nu i se mai pune acea eticheta dureroasa de “bolnav psihic”, care alimenta ignoranta celor care-l stigmatizau. Dincolo de simptom, psihiatrul vede un om complex, respactandu-i demnitatea, visurile si calitatile. In cabinet nu vine un bolnav, ci un om care poate lupta impotriva depresiei, beneficiind si de acel drept oferit de stiinta oamenilor aflati intr-un impas.
Puteti comanda online cartea Depresia. Evadare din infern de pe site-ul editurii Herald.
| Autor: | Sorin Ene | An aparitie: | 2011 |
| Titlu: | Depresia. Evadare din infern | Pret: | 16 RON |
| Nr. pagini: | 192 | Editura: | Herald |
Subiecte: _Autor: Sorin Ene, _Comentator: Adriana Gionea, Editura: Herald | Nici un comentariu »
