« Rawi Hage – Jocul lui De Niro | Pagina principala | Carolyn N. Bushong – Sapte greseli prostesti pe care oamenii inteligenti le fac in relatia de cuplu »
Nedjma – Prin tara simturilor
Articol postat de Alex Sima
Autor: Nedjma;
Titlu: Prin tara simturilor;
Anul aparitiei: 2009;
Autorul recenziei: Adriana Gionea;
Nedjma este pseudonimul unei scriitoare arabe controversate, care abordeaza tema erotismului femeii musulmane, folosindu-se de un limbaj explicit, dar incarcat de plasticitate atunci cand descrie sexualitatea personajelor. Curiozitatea starnita de aparitia cartii Prin tara simturilor, ca si a celorlalte romane ale sale, este eclipsata numai de misterul identitatii ascunse in spatele unui val.
Nedjma a declarat ca prefera sa isi ascunda chipul, temandu-se de reactiile agresive ale fanaticilor religiosi. Probabil ca acestia n-ar tolera nici in ruptul capului indrazneala unei femei de a critica regulile unei societati in care dominatia masculina cauta o falsa legitimitate in scrierile sacre.
Ar fi o gresala din partea cititorilor sa interpreteze romanele Nedjmei ca fiind o critica a religiei islamice, deoarece istoria a demonstrat ca nunumai spatiul musulman abunda de masculi ignoranti care umilesc femeile, ci si in comunitatile crestine au fost si inca mai sunt tolerate acte discriminatorii impotriva femeilor.
Nu Islamul este atacat in cartile autoarei, ci «enoriasii» care isi transforma partenera intr-un teritoriu carnal, ale carui delicii sunt ascunse de ochii rivalilor cu pretul mutilarii emotionale a sexualitatii feminine.
Teama de infidelitatea sotiilor se transforma in obsesie, asa cum reiese si din cuvintele unui batran negustor care se deda, pe furis, placerilor oferite de femeile maritate.
Femeile acestea tinere isi dau drumul numai la gandul de a-si insela stapanul. Asta-i tot ! Stii la fel de bine ca mine ca de pastrat se pastreaza doar atata vreme cat sunt virgine, insa, odata deflorate, se daruiesc oricui. Nimeni nu are cum sa le verifice. Femeile sunt cele mai inteligente creaturi pe care le cunosc. Divine curvistine! Iar barbatii stiu atat de putine in acest sens!…
In ciuda vocilor sceptice, care sustin ca in spatele aparitiilor Nedjmei exista doar o buna strategie de marketing, conform careia sexualitatea condimentata cu tabuurile unei culturi exotice vinde, romanul Prin tara simturilor transcede simpla incadrare in specia romanului erotic. Erotismul nu este scopul autoarei, ci un mijloc de a explora o feminitate mult prea complicata pentru a fi descifrata prin intermediul unor aforisme rigide emise de judecatori morali autoproclamati.
Pentru Zobida, personajul principal al romanului, voluptatile erotismului sunt singurele care mai pot mentine in viata un corp agresat si umilit. Batuta cu brutalitate de sotul ei, mult mai batran, Zobida descopera ca smerenia ipocrita afisata de multi barbati in spatiul public are un echivalent ritualic dureros in viata privata. Aceasta era zilnic biciuita de sotul ei, in timp ce el afirma ca nu exista un blestem mai mare decat femeia.
Analfabeta, Zobida nu are acces la versetele Coranului, insa nu crede ca Profetul ar fi emis aceleasi acuzatii la adresa femeilor, ca si sotul ei. Dupa moartea acestuia hotaraste sa se razvrateasca impotriva captivitatii sociale indurate de femei, devenind stapana propriei sexualitati confiscate in momentul casatoriei. Unui sot violent ii vor urma un sir de amanti educati, care ii vor dezvalui Zobidei delicatesele spirituale ale culturii din care face parte. In locul biciului, in intimitatea alcovului isi fac loc senzualitatea rafinata, cunoasterea si poezia. Amantii o vor rasfata cu povestile aduse din tarile celor cu ochi albastri (denumire data colonistilor) si ii vor descatusa erotismul prin savoarea magulitoare a cuvantului. Dintre ei, numai invatatorul Ali primeste dreptul de a-i povesti viata.
Cand ma gandesc ca unii oameni imi vor citi viata, ma simt tare incurcata! De parca ar urma sa o mai traiesc o data, viata asta a mea, cu lectorii toti de fata, uitandu-se la ce fac eu, goala-goluta si trecand-ma fiori prin tot trupul.
Zobida ii mai dezvaluie lui Ali un episod plin de curaj apartinand biografiei ei. Aceasta decide sa se impotriveasca interdictiilor, transmitandu-i unei fecioare, pe nume Leila, secretele placerilor unui erotism liber, interzis cu vehementa femeilor din partea locului.
La sosirea Zobidei in orasul ei, Leila traia drama izolarii si damnarii colective, deoarece nu si-a putut pierde virginitatea in noaptea nuntii, asa cum o cerea traditia, fiind banuita de un comportament imoral. Pentru a salva onoarea tinerei, Zobida le spune tuturor ca Leila avea himenul legat printr-o vraja, fiind necesara o calatorie pentru a o gasi pe femeia capabila sa o dezlege. Superstitia legata de virginitatea Leilei devine un simbol al impotrivirii, al dorintei de eliberare dintr-o casnicie plina de constrangeri si alienare.
Calatoria initiata de Zobida este un pretext pentru a-i arata Leilei ca fericirea nu se rezuma la respectarea unor cutume represive, menite sa o instraineze de cunoasterea propriului corp si de placerea oferita de acesta.
Observatiile Zobidei privind efectele interdictiilor erotice asupra femeii arabe devin interesante prin realismul psihologic urmarit, din care nu lipsesc sentimentul de vinovatie si refuzul de a-si privi propria nuditate.
Alaturi de Zobida, Leila va face o incursiune intr-o lume bizara, intalnind ipocrizia, urmarile absurde ale fanatismului si ororile produse de agresivitatea falica pusa in slujba instinctelor masculine nestavilite de ratiune. O parte dintre aceste orori sunt enumerate in momentul intalnirii celor doua personaje cu un grup de femei repudiate de comunitatile din care faceau parte, ca urmare a indraznelii de a se impotrivi deciziilor luate de barbatii lor.
Zobida ii dezvaluie Leilei fatetele erotismului, folosindu-se de un vocabular lipsit de pudoare, dar nu si de expresivitate. Desi traducerea in limba romana contine cuvinte ce pot fi usor catalogate ca obsecene, vulgare sau incompatibile cu limba literara, ele contribuie la autenticitatea unui personaj feminin lipsit de cizelarea oferita de educatie.
Senzualitatea imaginilor, spiritul de observatie si revolta ascunsa in spatele cuvintelor interzise ii alcatuiesc Zobidei un portret vivace, in contrast cu sexualitatea subtila a naivei Leila.
Romanul dezvaluie o feminitate inzestrata cu rabdare, intuitie, curiozitate, viclenie, gratie si demnitate, in opozitia cu defectele personajelor masculine, exacerbate pana la dimensiunile unei caricaturi ce scoate in relief angoasele, suprematia libidoului asupra intelepciunii si forta fizica. Stapanind prin brutalitate femeile din jur, majoritatea personajelor masculine se deghizeaza in tirani, satiri, proxeneti, negustori rapace si calai.
Citind romanul Nedjmei, ai fi tentat sa afirmi ca in centrul sau nu se afla femeia, ci doar corpul ei, dezvaluit printr-o sexualitate dezlantuita, careia i se pune la dispozitia un limbaj aparent lipsit de rafinamentul spiritual. Intr-adevar, toate interdictiile si preocuparile personajelor duc spre corpul femeii.
Obiect al superstitiilor de tot felul, femeia din romanul Nedjmei este lipsita de educatie, privata de alfabetizarea care i-ar dezvalui aspectele blande ale Coranului si voluptatea exprimarii prin scris. Cunoaste, insa, capacitatea epidermei de a se transforma in antecamera intelectului, ajutand-o sa reflecteze si sa interpreteze melanjul contradictoriu dintre paroxismul sangeros al virilitatii deviante si placerea erotica.
Acoperit de un val intunecat, corpul este cel care le salveaza pe anumite femei de la ignoranta, deoarece asupra lui se revarsa adevarul alungat din mijlocul unei societati dezumanizante.
Dincolo de aparentele prejudecati culturale si religioase ale anumitor cititori din lumea occidentala, Nedjma foloseste calea sensibilitatii feminine pentru a demonstra ca fanatismul si ignoranta nu au religie, ci doar adepti care invoca sacrul pentru a-si justifica frustrarile. Puteti comanda online Prin tara simturilor de Nedjma de pe siteul editurii Trei.
Nedjma - Prin tara simturilor,
Subiecte: _Autor: Nedjma, _Comentator: Adriana Gionea, Editura: Trei | 4 Comentarii »
11, 11, 2009 la 1:53 pm
Cartile ce expun situatiile din tarile islamice vor fi mereu pe primele pagini fie ca merita fie ca nu.
Ce deosebeste <> de o carte de Sandra Brown?
16, 11, 2009 la 11:39 am
In recenzia mea am spus ca nu e o carte despre Islam, mai ales ca actiunea se putea petrece in orice alta tara traditionalista, in care agresivitatea asupra femeii se justifica prin ‘religie’. Nici o religie nu aproba agresarea femeii, ci doar proasta interpretare a ei.
Scriitoarea reda foarte bine psihologia femeii abuzate si invinovatite pentru exprimarea libera a sexualitatii, oferindu-i cartii autenticitate si mesaj.
29, 11, 2009 la 10:34 pm
“Nici o religie nu aproba agresarea femeii, ci doar proasta interpretare a ei”. De unde ai mai scos-o si pe asta? Citeste orice tratat de taxonomie a religiilor sa vezi cat de explicit se vorbeste in unele religii despre inferioritatea femeii si pedepsele ce trebuie sa-i fie aplicate.
De cand se pot face ierarhizari intre interpretarile religioase? Nu cred ca pot fi unele proaste si altele bune, ci sunt doar interpretari. Poate ca unele iti apar tie ca fiind mai bune, dar nu si altuia.
01, 12, 2009 la 1:53 am
Draga Dan, eu am spus ca numai o interpretare gresita a religiei sustine agresarea femeii, iar tu ai spus: “Nu cred ca pot fi unele proaste si altele bune, ci sunt doar interpretari. ” Sa inteleg ca o interpretare misogina nu este deloc gresita, in opnia ta?
Cand am afirmat “Nici o religie nu aproba agresarea femeii, ci doar proasta interpretare a ei”, m-am referit la faptul ca numai o interpretare poate stabili acea legatura intre textele religioase si situatiile reale in care femeia trebuie sa fie pedepsita. Un barbat poate interpreta ca femeia merita sa fie agresata, iar altul poate minimaliza greselile ei, astfel incat sa nu gaseasca motive pentru a o invinovati.
Un psihopat va cauta situatii in care sa aplice pedepsele “recomandate”, pe cand un om normal se va preface ca nu a intalnit inca acele cazuri in care femeia merita pedepsita, tocmai pentru ca el a retinut doar partea in care sunt laudate calitatile feminine.