![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Alessandro Baricco – Novecento | Pagina principala | Ivo Andric – Semne langa drum »
Ismail Kadare – Cina blestemata
Articol postat de Adriana Gionea
Autor: Ismail Kadare;
Titlu: Cina blestemata;
Pentru Ismail Kadare, istoria oficiala nu este altceva decat o butaforie, un decor inventat pentru a-i linisti pe cei neincrezatori in fata unei realitati aparte, hranite din mitologii locale. Fie ca-i vorba de anii celei mai urate dictaturi europene, dupa cea stalinista, de perioada marilor luptatori albanezi impotriva invaziei otomane (Mesagerii ploii) sau de ocuparea oraselor balcanice de catre armata italiana (Cronica in piatra. Vremea nebuniei), in romanele scrise de Kadare nu vei gasi o expunere bruta a evenimentelor. Nu-l intereseaza precizia istorica, desi o stapaneste foarte bine. Pentru scriitorul albanez, important este imaginarul colectiv prin care faptele sunt filtrate si transformate in acte misterioase, apoi ridicate, peste ani, la rangul de mituri, de intamplari greu de crezut. Romanul Cina blestemata pastreaza aceeasi orientare a lui Kadare spre varianta balcanica a realismului magic.
Dupa retragerea fortelor italiene din orasul de piatra si venirea tancurilor germane, nimic nu se uita, totul se transforma in povesti cu zeci de variante dintre care nici una scapata de sub imperiul unei dimensiuni magice. In aceasta butaforie, razboiul nu mai este ceea ce se asteapta ceilalti sa fie, generalul nazist s-ar fi putut sa ia locul altcuiva, iar doctorul care l-a invitat la cina sa fi negociat cu niste umbre salvarea orasului. Pe acest joc difícil intre istoria cronicarilor si cea traita de localnici se bazeaza si acest roman.
Cina blestemata este considerata opera ce incheie o serie dedicata Albaniei de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Cititorul familiarizat cu scrierile autorului vor descoperi in prima jumatate a romanului atmosfera din Cronica in piatra, iar in a doua jumatate, fiorii de la granita absurdului si a terorii cu halucinantul, ce-i vor aminti si de romanul Spiritus. Actiunea incepe la sfarsitul razboiului, cand Albania invadata de armata lui Mussolini asista la retragerea trupelor de ocupatie pentru a vedea marsul soldatilor germani, trimisi de Hitler sa “tranziteze” tinuturile balcanice.
Locuitorii orasului Gjirokastra nu vad cu ochi buni aceasta perindare a tancurilor prin centrul urbei si nu au incredere in eliberarea promisa de germanii certati, mai nou, cu aliatii lor, soldatii lui Mussolini. Cand armata germana se apropie de oras, adeptii comunismului pun la cale o ambuscada. Raspunsul ofiterilor germani ar fi fost unul pe masura, tragic pentru toti localnicii. Totusi, cina organizata de un medic anuleaza planurile de razbunare, cel putin aceasta este varianta multimii care tot primeste vesti clandestine despre ce se petrece in casa doctorului, unde noii cotropitori ascultau muzica simfonica germana si vocea lui Marlene Dietrich fredonand Lili Marleen.
Colonelul Fritz von Schwabe, aflat in fruntea soldatilor germani ce traversau orasul, isi aminteste de anii studentiei, cand medicul albanez era cel mai bun prieten al sau. Asadar, studiile nemtesti i-au scos in cale lui Gurameto un prieten de nadejde in vreme de razboi. El i-a explicat generalului codul vechi al ospitalitatii albaneze, in care gazda isi apara oaspetele indiferent de pericolele ce-o vor pandi apoi. Cina oferita in cinstea reintalnirii dintre fostii colegi si camarazi la chefurile din hanurile teutone apara orasul de furia soldatilor atacati de partizanii albanezi si ii aminteste colonelului german de lumea balcanica vazuta prin ochii lui Gurameto. Cititorul va putea intra usor in lumea arhaica din orasele istorice ale tarii lui Kadare. Cutumele, perceptia referitoare la demnitatea umana si cultul ospitalitatii din Lek Dukagjin, ce-a reglementat timp de milenii relatia unui albanez cu toti cei veniti dintr-o alta lume sunt evocate prim aluzii, gesturi si detalii expresive.
Kadare invaluie cina in mister, iar personajele se transforma in umbre. Contururile se dizolva in soapte grele, dar spuse in surdina, incat doar Gurameto si colonelul vor sti ce s-a discutat. In timpul cinei, se produce o ruptura intre prezentul apasator si lumea inchipuirilor. Irealul si realitatea fac schimb de indentitati fara sa-si anunte oaspetii. Desi ostaticii soldatilor germani sunt eliberati pana la finalul ospatului, chiar si farmacistul evreu, cina salvatoare se transforma intr-una blestemata pentru doctorul Gurameto cel mare (mai exista si Gurameto cel mic, vorbim si despre el imediat). Imaginarul colectiv tese legende si variante paralele, care mai de care mai greu de crezut, dar intampinate cu voluptatea localnicilor aflati in cautarea extraordinarului din cotidian, pesemne ca le-au cam lipsit evenimentele care le zburleau parul de groaza in perioada stapanirii otomane, cand pedepsele orientale au fost unica sursa de nemaivazut, nemaiauzit. Imediat dupa ivirea zorilor si eliberarea localnicilor, se vorbeste de fapt despre doua cine, una oferita de medic, alta din nascocirile vecinilor.
De ce a fost aceasta cine blestemata? Raspunsul este complicat si nu-ti ajunge un roman intreg pentru a-l intelege, ca doar Ismail Kadare adora sa-i joace feste cititorului, purtandu-l cand in prezentul istoric, de necontestat, cand in lumea fabuloasa a tarii sale, o lume in care s-au refugiat albanezii in anii terorii instaurate de Hodja, un alt locuitor al Gjirokastrei. Sa fie meseria lui Gurameto detaliul care atrage mania tortionarilor comunisti scoliti in arta interogatoriilor paranoice la Moscova lui Stalin? Ca doar s-a tot vorbit de complotul international impotriva noii oranduiri. Asa cum oamenii muncii au raspuns la indemnul Uniti-va!, tot asa medicii s-au unit pentru a le face de pretrecanie liderilor comunisti. Degeaba se jura Gurameto ca bisturiul sau asculta doar de indemnul marelui Hipocrat, activistii nu-l cred. Sau, dimpotriva, raspunsul privind umbra intunecata ramasa in urma cinei n-are de-a face neaparat cu meseria lui Gurameto. Vinovatia lui ar putea consta in faptul c-a invitat un mort la masa, repetand gestul unui alt localnic, dintr-o veche legenda.
Se pare ca Fritz Schwab era mort de patru luni cand a fost invitat la cina, iar tortionarii care-l tot descos pe doctor il roaga sa nu-i mai minta. Pana si ei stiu ca fostul coleg de studentie al invinuitului a murit inainte de-a trece prin Albania. Fiecare scena petrecuta dupa evenimentul cinei transforma romanul intr-o satira adresata comunismului albanez, cel putin la fel de urat precum fratele stalinist.
In locul amanuntelor sangeroase legate de interogatorii, Kadare foloseste umorul negru, absurdul si comicul incisiv pentru a reda schimbarea unei lumi. Doamnele cochete ale orasului sunt invinuite de raspandirea unor cantece decadente, apoi se prabusesc una cate una cand aud noul apelativ comunist, tovarasa!. Dialogul fortat dintre anchetatori si medic are intensitatea unei piese de teatru la granita cu absurdul. Personajele activiste, Shaqo Mezini si Arian Ciu devin caricaturile marunte care tot insista sa ancheteze un om acuzat de invitarea unui mort la cina pentru a elibera orasul. Kadare vrea sa arate cauzele instinctuale, abisale, demne de analiza unui psihanalist, aflate in spatele unei asa-zise lupte de clasa.
Nu fusese usor ca, in mintea lui, sa se nasca sentimentul ca oamenii precum Gurameto cel mare sunt o piedica. Nu era vorba despre o piedica in calea noilor idei, a construirii socialismului si altele asemanatoare, ci despre ceva mult mai profund. Piedica era in interiorul speciei. Nemiloasa, nesfarsita, ca orice confruntare intre masculi. (…) Cu bistriul in mana si masca chirugicala pe fata, isi castigase o reputatie pe care nu i-o putea lua nimeni. Si, ca si cand asta n-ar fi fost de ajuns, mai era si ginecolog. In mintea lui Shaqo Mezini, un ginecolog e fara doar si poate stapanul femeilor. Mai ales al celor frumoase. Lipsite complet de aparare in fata lui (…) Stapanul femeilor! Exact ce-i lipsea lui Shaqo Mezini.
In paralel cu istoria, localnicii vor incropi variante paralele. Ei au propriile viziuni si povesti. De fapt, in Gjirokastra apetitul pentru legende si povesti este adevarata religie. Oamenii au nevoie de nascociri pentru a-i da existentei o continuitate previzibila, in care se pot simti aparati. Cand nu mai inteleg aliantele politice amenintatoare, se linistesc imaginandu-si cum Gurameto cel mic, un alt chirurg din oras, fara vreo legatura de rudenie cu tizul sau, asteapta sa-si rapuna presupusul rival. Girameto cel mare este mai mare decat Girameto cel mic nu numai datorita varstei inaintate si a experientei de viata. Studiile in Germania ii confera in imaginatia vecinilor un statut superior. Girameto cel mic este mic deoarece a plecat la studii in Italia, tara invadatoare, dar mai slaba in razboi decat Germania studentiei lui Girameto cel mare. Om citi si om vedea cum numele comun va duce la o serie de incurcaturi dupa instalarea comunismului.
Pentru oamenii din Gjirokastra, prezentul este mereu dublat de povestile trecutului. Personajele de acum sute de ani se plimba libere printre anchetatorii stalinisti. Aceste povesti au raman zestrea cea mai de pret a balcanicilor din romanele scrise de Kadare. Imagineaza-ti lumea descrisa de Kadare sub forma unei case de piatra, o imbinare intre un konak otoman si o fortareata plina de mistere si povesti tragice spuse de voci desprinse de trupuri si chipuri, venite de undeva din spatele unor ziduri ce se dovedesc a fi de hartie si care vor fi sfasiate pentru a fi descoperite adevaratele ziduri.
Oricat ar incerca sa constriasca o tara noua, comunistii din Gjirokastra nu pot ridica decat niste ziduri de hartie, care vor fi rupte imediat de localnicii inzestrati cu memorie. Chiar si tortionarul-sef este vizitat de sora unui pasa, in amintirea careia a fost ridicata temnita otomana unde au fost schingiuiti acum sute de ani violatorii ei. Temnita denumita si Grota Shanishaiei este, mai nou, locul folosit pentru anchetarea lui Gurameto cel mare. In timpul anchetei se aud versurile amintind si de povestea infioratoare a Shanishaiei, care pare sa-i bantuie pe toti, ca doar in orasul de piatra nu tatuca Stalin detine controlul asupra memoriei. Aici creierele nu pot fi spalate asa de usor, cum nici legenda mortului care acceptase invitatia la cina, lasata pe mormantul sau nu poate fi aruncata in derizoriu. Or vrea comunistii lui Enver Hodja sa rastoarne vechea ordine, insa nu pot scapa de obiceiul stravechi al orasului de piatra de-a cauta luciditatea in faptele greu de crezut, ireale.
Kadare stapaneste un talent rar, intalnit mai ales in spatiul literar sud-american: abilitatea de-a contopi mitul si realitatea incat abia le mai poti separa. Precum faimosul Macondo, Gjirokastra scriitorului albanez si a dictatorului Enver Hodja, cetatea medievala stapanita de otomani cu ale sale conace de piatra si cucoane rafinate, se transforma intr-un spatiu atemporal. Istoria seaca, din manuale, si ordinea cronologica trec pe langa acest oras, fiind considerate niste refugiati ce nu vor bine primiti. Gjirokastra va capata dimensiunea unei fortarete pline de magie in mintea localnicilor din orasele apropiate. Un taram al abundentei si al doamnelor elegante, ce huzuresc fara griji, al caselor avand si etaje, in care stateau zavorate femeile rapite din satele vecine, orasul fascina, intinzandu-si aura ispititoare, hulita si damnata peste cele patru zari.
Puteti comanda online romanul Cina blestemata de pe site-ul Editurii Humanitas Fiction.
| Autor: | Ismail Kadare | An aparitie: | 2013 (tradusa in limba romana) |
| Titlu: | Cina blestemata | Pret: | 25 RON |
| Nr. pagini: | 208 | Editura: | Humanitas Fiction |
Subiecte: _Autor: Ismail Kadare, _Comentator: Adriana Gionea, Editura: Humanitas Fiction | Nici un comentariu »
