![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Ildefonso Falcones – La mano de Fatima | Pagina principala | Cella Serghi – Cartea Mironei »
Abdellah Taia – Armata Salvarii
Articol postat de Adriana Gionea
Autor: Abdellah Taia;
Titlu: Armata Salvarii;
Armata Salvarii este o destainuire incandescenta si amara legata de explorarea identitatii sexuale. Scriitorul marocan Abdellah Taia isi povesteste experientele, gandurile si emotiile care au precedat asumarea homosexualitatii.
Abdellah Taia este prezentat de majoritatea editorilor drept primul scriitor provenit dintr-o tara musulmana care si-a dezvaluit orientarea sexuala, impresionand criticii literari prin dezinvoltura autobiografica si prin consistenta introspectiva a prozei. Armata Salvarii sparge imaginea bizara si pestrita a homosexualului, caricaturizat de mass-media, pentru a-i dezveli nuantele afective, adesea aplatizate de ironiile vulgare.
Cartea lui Abdellah Taia nu este manifestul unui militant, nu striga si nici nu cere indurare pentru exclusi. Nu este o autocompatimire si nici o declaratie intima difuzata in piata publica printr-un avant exibitionist. Scriitorul marocan vorbeste despre anii in care mijesc primii fiori erotici, insotiti de atasament, secrete si incertitudini. Armata Salvarii este, in primul rand, metafora libertatii si a curajului de a supravietui intr-o societate in care homosexualitatea este perceputa ca o sabotare a masculinitatii. A fi homosexual intr-o tara ca Maroc inseamna o castrare a patriarhatului.
Desi abordeaza o tema considerata a fi un tabu ingropat in rusine si in mituri grotesti, Abdellah Taia nu deturneaza franturile autobiografice in directia criticii sociale. Marocul ramane, in ciuda interdictiilor, taramul magic care isi inlantuie exilatii prin melancolii coplesitoare. Tara natala il urmareste oriunde, in povestirile triste ale unui taximetrist din Geneva, indragostit de o marocanca, in amintirea imaginii materne si in lacomia lasciva a barbatilor europeni, amatori de “trufandale exotice”.
Drama scriitorului marocan incepe in spatiul interior al casei parintesti, acolo unde interdictiile manifestate fatis in public nu au mare insemnatate. Inauntrul casei, erotismul feminin moleseste puterea tatalui. Femeile din Maroc devin, in amintirile scriitorului, vrajitoare erotice, stapane isterice si manipulatoare abile in razboiul pentru suprematia in camin. Tatal lui Abdullah are pusee de autoritate, dar nu se insoara fara aprobarea surorii, iar atitudinile dominatoare, inconstante, nu sunt altceva decat un alt simptom al neputintei de a confisca sexualitatea sotiei. Gelozia si persuasiunea erotica in prezenta femeii idealizate erau semnele iubirii conjugale.
In Maroc, feminitatea devine arida in spatiul public. Caminul musteste, in schimb, de senzualitate. In negocierea conjugala a intalnirilor erotice, mama lui Abdellah are ultimul cuvant. Dar nu figura materna ii bantuie fantasmele oedipiene. Desi corpul feminin i s-a dezvaluit inca din copilarie, cand isi insotea mama la baia publica (hamam), scriitorul a fost fascinat de imaginea fratelui mai mare, Abdelkebir. Acesta inlocuia, de multe ori, autoritatea paterna. Abdelkebir devine modelul masculin, tot ceea ce Abdellah ar vrea sa devina.
Abdelkebir era primul baiat, avea camera lui, unde nu intra nimeni. Primea cea mai buna portie de mancare, citea carti interzise si avea discuri cu The Doors, Jimi Hendrix si David Bowie. In imaginatia lui Abdellah, Abdelkebir parasea identitatea fraterna si devenea simbolul virilitatii, compus din amintiri captate de privirile clandestine. Totusi, fanteziile excludeau pornirile incestuoase. Nu Abdelkebir – fratele devine obiectul primilor fiori, ci idealul masculin intruchipat de acesta, un prototip al virilitatii, in lumea fratelui mai mic. Imaginea fratelui mai mare naste un amalgam de trairi. Emotiile interzise se topesc in admiratie si loialitate fraterna.
Este fratele meu ! Da, fratele meu, fratele meu mai mare ! Este al meu (…) Ma umplu de mandrie cand le-o spun celorlalti sau cand mi-o spun in minte, iar si iar.
Fuziunea fraterna se rupe brutal, dupa o excursie la Tanger, unde Abdelkebir isi gaseste o sotie. Abdellah se simte tradat, iar imaginatia lui traseaza o caricatura inveninata a femeilor din Maroc. Ele i-au rapit fratele, i-au facut vraji si l-au facut sa dispara din viata familiei, l-au subjugat. Idealul fratern se estompeaza cand apar alte figuri masculine menite sa coaguleze sexualitatea viitorului scriitor.
Parasirea tarii natale trezeste nostalgii sfasietoare. In Europa, Abdellah Taia cauta libertatea intelectuala. O gaseste in biblioteca universitatii si in compania lui Jean, profesorul universitar pasionat de Maroc, devenit si primul amant al sau. Tot in Europa scriitorul cunoaste instrainarea, linistea alienanta a vietii inchise in intervale egale si disciplina exasperanta care scufunda orasul in mutenie, pentru a evita galagia din orele tarzii. In Maroc, sexualitatea se dezlantuia in caminul conjugal, in camere pazite de ochii intruzivi ai celorlalti. In Europa, toaletele publice sunt refugiul oamenilor care vor sa scape de asanarea pulsiunilor damnate.
Departarea de Maroc darama certitudini pentru a-i face loc unei libertati aparent ingrate. O libertate care oscileaza intre doua lumi, intampinata de umilinte si presarate cu flashback-urile prin care poate revedea casa parinteasca si strazile din Maroc, cutreierate alaturi de primul sau amant.
Crezusem ca mutarea in Europa avea sa insemne sfarsitul asteptarii si al luptelor interioare. Ma inselasem. Aveam sa raman inca multa vreme in intuneric. Urma sa fiu nevoit sa iau foarte repede niste hotarari radicale si imediate, sa-mi aleg tabara, sa ma indepartez tot mai mult de oamenii pe care ii iubesc, sa ma opresc pentru ultima oara ca sa plang, sa-mi stapanesc angoasele si crizele de panica. Sa uit de odihna. Sa invat sa iubesc din nou (…) Si va trebui, de asemenea, sa ma construiesc pe mine insumi in indoiala (…) Sa ma pierd complet, pentru ca apoi sa ma regasec mai usor. In sfarsit, va trebui sa-mi infiintez, pana la urma, intr-o dimineata gri si geroasa, o armata a propriei mele salvari.
Ar fi nedrept ca proza autobiografica scrisa de Abdellah Taia sa fie ingropata de prejudecati si hulita. Armata Salvarii, dincolo de a fi o marturie curajoasa despre explorarea unei identitati sexuale blamate, este o carte despre dreptul la demnitate si despre curajul de a cauta placerea si emotiile adanci.
Puteti comanda online cartea Armata Salvarii de pe site-ul editurii IBU Publishing.
| Autor: | Abdellah Taia | An aparitie: | 2011 (traducerea in limba romana) |
| Titlu: | Armata Salvarii | Pret: | 18,40 RON |
| Nr. pagini: | 144 | Editura: | IBU Publishing |
Subiecte: _Autor: Abdellah Taia, _Comentator: Adriana Gionea, Editura: Ibu Publishing | Nici un comentariu »
