![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Abdellah Taia – Armata Salvarii | Pagina principala | Luis Sepulveda – La lampara de Aladino »
Cella Serghi – Cartea Mironei
Articol postat de Marinela Gheorghe
Autor: Cella Serghi;
Titlu: Cartea Mironei;
Mirona vrea sa scrie un roman. Asta este planul ei obsesiv de la inceputul pana la finalul cartii. Culmea paradoxului insa, “Cartea Mironei” se scrie odata cu paginile parcurse de cititor. Cine e Mirona? O tanara de 19 ani, extrem de matura si de lucida pentru varsta ei, cu o familie in care nu se recunoaste, cu o iubire greu de controlat pentru un barbat cu 20 de ani mai in varsta (si insurat pe deasupra… ) si cu o nevoie disperata de a scapa de conventionalismul impus de mediul familial si social din care face parte.
La personajul Mirona recunosti cateva caracteristici ale scriitoarei Cella Serghi, in special determinarea si perseverenta cu care vrea sa scrie o carte, in ciuda neincrederii manifestate de cei din jur. Mirona insa participa la cenacluri literare, iar autoarea introduce in roman episodul in care il cunoaste pe Eugen Lovinescu, imprumutand personajului experienta ei proprie:
“Mirona? repeta maestrul mirat. E ingenios, dar prea cautat, neverosimil… Sa vii sa-mi citesti ceva. Lasa ca-ti gasesc eu un alt pseudonim. Si, potrivindu-si ochelarii, ca un profesor care nu se decide sa-ti puna o nota de trecere: Vino duminica la cenaclu, domnisoara Mirona… “
Iubirea Mironei pentru Stefan, barbatul cu 20 de ani mai in varsta si casatorit cu Madeleine, ocupa mare parte din gandurile fetei si din paginile romanului. Ea incearca sa isi dea seama ce fel de relatie este cea dintre ea si Stefan, se straduieste sa analizeze situatia cat mai cerebral, dar nu reuseste decat sa repete mereu aceeasi greseala: vine de fiecare data cand este chemata si de tot atatea ori este stupefiata de faptul ca barbatul tergiverseaza intre ea si sotie. Senzatia de absurd creste ametitor atunci cand este chemata de fata cu Madeleine, iar trio-ul nu face decat sa ii provoace un rau cumplit. Simte pe de o parte iubirea pe care Stefan o are pentru ea, insa aceasta contrasteaza dureros cu gelozia Madeleinei si cu incrancenarea acesteia de a-si pastra sotul aproape.
Treptat, se chinuie sa il uite pe Stefan si sa il alunge din viata ei, insa tocmai intentia de indepartare il apropie si mai mult pe acesta de ea. Intalnirile lor sporadice ii dau peste cap toate planurile rationale, desi statutul pe care il are nu o incanta deloc. Totusi, spre sfarsitul romanului incepe sa isi dea seama de adevarata situatie in care se afla si brusc il vede pe Stefan cu alti ochi: instabil in sentimente, punand-o in cele mai penibile ipostaze si dand dovada de slabiciune si dependenta fata de sotie.
Povestea ei de dragoste nefericita este insa un nimic pe langa experientele traumatizante din perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial de care are parte. De un realism inspaimantator sunt in special doua intamplari: cand o fetita incearca sa isi incalzeasca bunica moarta, fiind ascunse intr-o pivnita deoarece erau evreice, si scena in care trenuri incarcate de oameni mergeau spre iadul numit Auschwitz.
Mirona, narator si personaj in acelasi timp, evoca deseori problemele familiale si mostenirea genetica pe care aceasta i-a lasat-o fara drept de apel. Mirona este asemanata de rude si de cunoscuti cu bunica ei, Fana, un personaj cu o identitate si personalitate aparte, cumva misterioasa, care s-a facut remarcata printr-un caracter rebel si dificil. Privind o serie de fotografii vechi, din generatii trecute, Mirona mediteaza asupra asemanarilor si comparatiilor care se fac intre membrii unei familii, prin incadrarea lor in anumite tipare, fara posibilitatea de a se face o distinctie prin simplul fapt ca fiecare dintre noi este totusi unic in felul sau:
“Poate va fi o vreme cand fetele familiei mele se vor imparti tot asa de sumar, unele cumsecade, care s-au maritat frumos, si altele de care se va vorbi in soapta; “sa n-auda copiii”, niste nebune, niste stricate, care au fugit de acasa (ca Fana), au trait in camere mobilate (ca Mirona). Toate celelalte deosebiri vor fi nivelate de timp si de judecata grabita a vreunei nepoate, care, neputand dormi, va face tot felul de ipoteze privind fotografiile vechi. Din generatia mea… “
Daca te-am facut curios / curioasa, poti comanda online “Cartea Mironei” de Cella Serghi din colectia Jurnalul National.
| Autor: | Cella Serghi | An aparitie: | 2009 |
| Titlu: | Cartea Mironei | Pret: | 9 RON |
| Nr. pagini: | 415 | Editura: | Colectia Jurnalul National |
Subiecte: _Autor: Cella Serghi, _Comentator: Marinela Gheorghe, Colectia: Jurnalul National | Nici un comentariu »
