![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Isabel Allende – Portret in sepia | Pagina principala | Marcel Proust – O iubire a lui Swann »
Mihail Drumes – Scrisoare de dragoste (Concurs)
Articol postat de Alex Sima
Autor: Mihail Drumes;
Titlu: Scrisoare de dragoste;
A aparut in anul: 2009;
Autor recenzie: Maria Rosoiu;
* Recenzie participanta la concursul 1 (Biblioteca Pentru Toti – Jurnalul National).
Incep prin a spune ca Scrisoare de dragoste este prima carte scrisa de Mihail Drumes pe care o citesc. Cautasem dinainte sa vad daca o sa gasesc ceva recenzii despre carte, dar nu gaseam decat recenzii despre “Invitatie la vals”. Joi imi cumpar cartea si ma pun sa citesc. Intai ma captiveaza prin romantismul de care da dovada la inceput, imi place mai ales faptul ca autorul priveste dragostea din doua perspective: a femeii – dragostea e un sentiment pur, iar institutia casatoriei e ceva sacru pentru o femeie cu demnitate; si a barbatului – dragostea o priveste destul de rece, iar casatoria inseamna satisfacerea placerilor carnale (asta cel putin la inceput).
Destul de previzibil la inceput (ma refer aici la faptul ca acele intamplari ale destinului, destin care joaca un rol hotarator pe parcursul romanului, ne duc cu gandul la faptul ca cei doi vor ajunge sa fie impreuna). Pe parcursul romanului sunt destul de multe lucruri care ne spun ca cei doi se vor desparti, dar, cum speranta moare ultima, te tot astepti ca Dinu sa renunte la planul lui si sa-si dea seama ca banii nu aduc intotdeauna fericirea.
Citind, nu pot sa nu il asemui pe Dinu Gherghel altcuiva decat lui Ion al lui Rebreanu. Sunt manati de acelasi ideal – sa capete avere . Fraza lui Rebreanu din “Ion” imi tot staruie in minte : “Toata istetimea lui nu plateste o ceapa degerata,daca n-are si el pamant mult,mult”, acelasi lucru se raporteaza si la Dinu. Diferenta este ca cei doi au trait in medii sociale diferite, decorul fiind altul, dar motivul acelasi. Parca destinul nu face altceva decat sa se repete, pe-aceeasi Ion, Dinu sau chiar Julian Sorel (autorul face referire direct la acest personaj al lui Stendhal) ii vom intalni mereu printe noi.
Actiunea decurge la fel in ambele romane: personajele isi satisfac setea de avere si se intorc la dragostea pierduta. Femeia care reprezinta averea se sinucide in ambele romane, dar barbatul plateste altfel : in “Ion” este ucis de catre George, sotul femeii iubite, iar in “Scrisoare de dragoste” autorul il cruta pe Dinu de la un duel cu Relu, prin interventia femeii iubite, dar il pune sa comita suicid. Aici Dinu e capabil de sentimente mult mai profunde decat Ion, pentru ca pe acesta moartea Anei nu il zguduie, ci acesta continua sa duca la bun sfarsit planul prin care vrea sa-si recupereze femeia iubita. Dinu insa isi da seama de greseala imensa pe care a facut-o si moartea lui Jebs il face sa renunte la planul prin care isi inscena sinuciderea si prefera sa treaca pe lumea celalta cu femeia care l-a iubit.
Sfarsitul iti lasa un gust amar, dar actiunea parca are ceva comun. Cum spune Mihai Iovanel in recenzia de pe coperta cartii, Drumes stie “ reteta unui roman de consum “, deci reuseste sa iti starneasca interesul sa citesti cartea pana la capat.
In final, tot stilul lui Rebreanu imi place mai mult, tot acea naturalete prin care descrie si nu in ultimul rand modul unic de a prezenta faptele. Nu pot sa spun ca Drumes nu stie sa faca acelasi lucru, dar parca Rebreanu are un stil mult mai aparte. In plus, cartea “Ion” apare inainte de aparitia “Scrisorii de dragoste”.
Mihail Drumes - Scrisoare de dragoste (Concurs),
Subiecte: _Autor: Mihail Drumes, _Comentator: Maria Rosoiu, Colectia: Jurnalul National, Concurs | 2 Comentarii »
27, 01, 2011 la 1:23 am
In plus, cartea “Ion” apare inainte de aparitia “Scrisorii de dragoste”.
wtf?
si ce daca? relevanta zero.
bineinteles rebreanu e mai bun, dar argumentul e pueril
14, 06, 2012 la 10:15 pm
La draq .. am dat 5 stele fara sa citesc tot .. daka citeam si ultimu rand dadeam o stea. Rebreanu nu a facut nimic altcv decat sa prezinte viata de rahat de la tara. Inexistenta modernismului si a paralelei dintre carte si lumea actuala au facut din Ion un roman ce inca e folosit in licee, dar care determina tot mai multi tineri sa evite literatura romana cu orice pret. Drumes a oferit in fiecare carte a sa o sclipire de geniu ce apare numai la cei mai mari dramaturgi ai istoriei printre care Shakespeare.