![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
Editura Paladin lansează primele patru volume
Articol postat de Agentia de carte
Marţi, 19 februarie 2013, de la ora 18.30, la Librăria Bastilia (Piața Romană nr. 5, București), va avea loc lansarea primelor patru volume apărute la Editura Paladin, un nou imprint al Grupului Editorial Art: ”Imperiul. O piatră pe cer”, de Isaac Asimov (Traducere de Horia Nicola Ursu); ”Oraşul şi stelele”, de Arthur C. Clarke (Traducere de Mihai-Dan Pavelescu); ”Cioburi de onoare”, de Lois McMaster Bujold (Traducere de Ona Frantz); ”Mitago”, de Robert Holdstock (Traducere de Mircea Pricăjan). Invitaţi: Elisabeta Lăsconi, Mircea Naidin, Mihai-Dan Pavelescu. Moderatori: Evelina Bidea, Michael Haulică.
Isaac Asimov, Imperiul I. O piatră pe cer
”Chinezii spun că orice drum începe cu primul pas. Ceea ce nu mai spun chinezii, dar o face Isaac Asimov, este că orice pas te poate duce într-o altă lume.
Aşa păţeşte şi Joseph Schwartz care, păşind peste o păpuşă, intră într-o altă lume, aparţinând unui imperiu galactic, dar pe aceeaşi planetă Pământ. Aceasta a ajuns să fie doar o piatră pe cer, o planetă radioactivă, în unde locuitorii sunt trataţi ca toţi băştinaşii lumii noastre de când omul a început să descopere noi teritorii.
Moştenirea asimoviană conţine în primul rând trei mari serii: Roboţii, Imperiul şi Fundaţia. Cititorul român cunoaşte deja, din seria Fundaţiei, Imperiul Trantorian, cel care controlează Pământul în O piatră pe cer.
Imperiul va continua cu Praf de stele şi Curenţii spaţiului.
Pentru că… o editură nouă care intră pe piaţa de carte F&SF nu poate debuta decât cu Isaac Asimov şi, dacă bunul doctor Asimov a debutat ca romanicer cu O piatră pe cer, cine suntem noi să facem altfel?
Nu în ultimul rând, pentru că Isaac Asimov este unul dintre primii clasici ai modernităţii care se alătură părinţilor fondatori Jules Verne şi H.G. Wells în galeria celor numiţi Grand Masters ai literaturii F&SF.” (Michael Haulică)
Traducere din limba engleză de Horia Nicola Ursu
Isaac Asimov (1920–1992) a fost un autor american celebru pentru cărţile sale din domeniul ştiinţifico-fantasticului, dar şi pentru cărţile de popularizare a ştiinţei. Seria Fundaţia este cea mai cunoscută lucrare a sa.
Lois McMaster Bujold, Cioburi de onoare
Nominalizare la Premiul Locus în 1987
„La naiba cu toate ocaziile când s-au sincronizat momentul şi locul ca să înghesuie visul despre eroism al unui puşti în coşmarul despre asasinat, nelegiuire şi înşelăciune al unui adult!” – spune Lois McMaster Bujold în romanul ei, prin vocea Cordeliei Naismith.
Şi chiar despre asta e vorba în Cioburi de onoare, despre transformarea Cordeliei Naismith din om de ştiinţă în războinic şi a războinicului Aral Vorkosigan în „Măcelarul de pe Komarr”, dar şi despre o frumoasă poveste de dragoste între cei doi combatanţi trecuţi de vârsta primelor iubiri.
Şi în toată această poveste „Onoarea nu se împuţinează dacă e împărtăşită” – spune tot Lois McMaster Bujold.
Pentru că… este prima carte scrisă de Lois McMaster Bujold, pentru că deschide saga Vorkosigan, care i-a adus celebritatea şi patru premii Hugo, două Nebula, două Locus şi alte cinci premii, şi pentru că personajele romanului sunt vii, nu doar nişte gageturi dintr-un roman ştiinţifico-fantastic.
Iar Lois McMaster Bujold va fi surpriza anului pentru mulţi iubitori de science-fiction. (Michael Haulică)
Traducere din limba engleză de Ona Frantz
Colecţia Science Fiction Masters
Lois McMaster Bujold (n. 1949) – scriitoare americană, a debutat în 1985 în Rod Serling’s The Twilight Zone Magazine. În 1986 a publicat primul roman, Cioburi de onoare, care va sta la baza uneia dintre cele mai populare serii ale SF-ului mondial, saga Vorkosigan, pe care Editura Paladin v-o propune în următorii ani.
Lois McMaster Bujold a primit în cariera sa cinci premii Hugo, trei Nebula şi trei Locus.
Arthur C. Clarke, Oraşul şi stelele
Peste un miliard de ani, Diaspar este singurul oraş rămas pe Pământ. Oraşul este condus de un computer care naşte şi repară oamenii, iar în perioadele dintre două vieţi ale unui om, acesta îi păstrează conştiinţa. Nimeni nu intră în oraş, nimeni nu iese.
În afară de Alvin care, diferit fiind de concetăţenii lui, îndrăzneşte să-şi ia în mâini propriul destin, odată cu cel al întregii omeniri şi să readucă rasa umană acolo unde îi este locul.
Pentru că… Arthur C. Clarke nu poate lipsi din nicio colecţie serioasă de scrience-fiction. Pentru că Oraşul şi stelele este o carte care merită citită măcar o dată la zece ani.
Şi, nu în ultimul rând, pentru că Arthur C. Clarke tradus de Mihai-Dan Pavelescu şi redactat de Ştefan Ghidoveanu este un diamant şlefuit de trei maeştri bijutieri şi dacă ai ocazia, măcar o dată în viaţă, să pui mâna pe aşa ceva, merită să stai şi la coadă pentru o astfel de carte. (Michael Haulică)
Traducere din limba engleză de Mihai-Dan Pavelescu
Colecţia Science Fiction Masters
Arthur C. Clarke (1917 – 2008) – scriitor britanic, rezident în Sri Lanka din 1956 până la sfârşitul vieţii. A debutat în 1946, în revista Astounding. Este autorul unor serii celebre, ca Odiseea spaţială şi Rama, dar şi al unor romane care au rămas în amintirea fanilor SF. Printre ele, Oraşul şi stelele. În 1986, Science Fiction Writers of America i-a acordat titlul de Grand Master.
A câştigat trei premii Hugo, trei Nebula şi câte un Campbell Memorial, Locus, British SF.
Robert Holdstock, Mitago
SFWA Grand Master 1986, 3 premii Hugo, 3 premii Nebula
Familia Huxley trăieşte într-o casă aflată în apropierea pădurii Ryhope. Când George Huxley, tatăl, moare, fiii săi încearcă să-i continue munca de-o viaţă.
Această muncă este legată, în amintirea fiilor, de pădure, de lungi dispariţii ale tatălui, de jurnalul tatălui şi de fiinţele pe care şi aceştia le întâlnesc odată intraţi în pădure.
Misterele pădurii Ryhope se transmit de la tată la fiu şi de la un fiu la altul. Iar Robert Holdstock este un maestru al fantazării, dăruindu-ne una dintre seriile nemuritoare ale literaturii fantasy.
Mitago este primul volum din cele şapte ale seriei.
Pentru că… după ce J.R.R. Tolkien a inventat genul fantasy, Robert Holdstock l-a reinventat cu seria Mitago.
Pentru că este un alt fel de fantasy, mai european, mai aproape de spiritul românesc şi ar putea fi o cale de urmat pentru tinerii scriitori români pasionaţi de gen. (Michael Haulică)
Traducere din limba engleză de Mircea Pricăjan
Colecţia Fantasy Masters
Robert Holstock (1948-2009) – prozator englez, a debutat în 1968 în revista New Worlds, devenită, sub conducerea lui Michael Moorcock, port-drapelul mişcării „New Wave”, între membrii căreia se mai găseau Brian Aldiss şi J.G. Ballard. Între 1984 şi 2008, Holdstock publică seria Mitago (Mythago Wood), alcătuită din şapte romane, una dintre seriile-cult ale literaturii fantasy mondiale.
Robert Holdstock a primit două premii World Fantasy şi patru premii British SF. Începând cu 2012, premiul pentru cel mai bun roman fantasy al anului, acordat de British Fantasy Society, poartă numele lui Robert Holdstock.
vizualizari: 66
Subiecte: Stiri | Comments Off on Editura Paladin lansează primele patru volume
Editura Paladin lansează primele patru volume
Articol postat de Agentia de carte
Marţi, 19 februarie 2013, de la ora 18.30, la Librăria Bastilia (Piața Romană nr. 5, București), va avea loc lansarea primelor patru volume apărute la Editura Paladin, un nou imprint al Grupului Editorial Art: ”Imperiul. O piatră pe cer”, de Isaac Asimov (Traducere de Horia Nicola Ursu); ”Oraşul şi stelele”, de Arthur C. Clarke (Traducere de Mihai-Dan Pavelescu); ”Cioburi de onoare”, de Lois McMaster Bujold (Traducere de Ona Frantz); ”Mitago”, de Robert Holdstock (Traducere de Mircea Pricăjan). Invitaţi: Elisabeta Lăsconi, Mircea Naidin, Mihai-Dan Pavelescu. Moderatori: Evelina Bidea, Michael Haulică.
Isaac Asimov, Imperiul I. O piatră pe cer
”Chinezii spun că orice drum începe cu primul pas. Ceea ce nu mai spun chinezii, dar o face Isaac Asimov, este că orice pas te poate duce într-o altă lume.
Aşa păţeşte şi Joseph Schwartz care, păşind peste o păpuşă, intră într-o altă lume, aparţinând unui imperiu galactic, dar pe aceeaşi planetă Pământ. Aceasta a ajuns să fie doar o piatră pe cer, o planetă radioactivă, în unde locuitorii sunt trataţi ca toţi băştinaşii lumii noastre de când omul a început să descopere noi teritorii.
Moştenirea asimoviană conţine în primul rând trei mari serii: Roboţii, Imperiul şi Fundaţia. Cititorul român cunoaşte deja, din seria Fundaţiei, Imperiul Trantorian, cel care controlează Pământul în O piatră pe cer.
Imperiul va continua cu Praf de stele şi Curenţii spaţiului.
Pentru că… o editură nouă care intră pe piaţa de carte F&SF nu poate debuta decât cu Isaac Asimov şi, dacă bunul doctor Asimov a debutat ca romanicer cu O piatră pe cer, cine suntem noi să facem altfel?
Nu în ultimul rând, pentru că Isaac Asimov este unul dintre primii clasici ai modernităţii care se alătură părinţilor fondatori Jules Verne şi H.G. Wells în galeria celor numiţi Grand Masters ai literaturii F&SF.” (Michael Haulică)
Traducere din limba engleză de Horia Nicola Ursu
Isaac Asimov (1920–1992) a fost un autor american celebru pentru cărţile sale din domeniul ştiinţifico-fantasticului, dar şi pentru cărţile de popularizare a ştiinţei. Seria Fundaţia este cea mai cunoscută lucrare a sa.
Lois McMaster Bujold, Cioburi de onoare
Nominalizare la Premiul Locus în 1987
„La naiba cu toate ocaziile când s-au sincronizat momentul şi locul ca să înghesuie visul despre eroism al unui puşti în coşmarul despre asasinat, nelegiuire şi înşelăciune al unui adult!” – spune Lois McMaster Bujold în romanul ei, prin vocea Cordeliei Naismith.
Şi chiar despre asta e vorba în Cioburi de onoare, despre transformarea Cordeliei Naismith din om de ştiinţă în războinic şi a războinicului Aral Vorkosigan în „Măcelarul de pe Komarr”, dar şi despre o frumoasă poveste de dragoste între cei doi combatanţi trecuţi de vârsta primelor iubiri.
Şi în toată această poveste „Onoarea nu se împuţinează dacă e împărtăşită” – spune tot Lois McMaster Bujold.
Pentru că… este prima carte scrisă de Lois McMaster Bujold, pentru că deschide saga Vorkosigan, care i-a adus celebritatea şi patru premii Hugo, două Nebula, două Locus şi alte cinci premii, şi pentru că personajele romanului sunt vii, nu doar nişte gageturi dintr-un roman ştiinţifico-fantastic.
Iar Lois McMaster Bujold va fi surpriza anului pentru mulţi iubitori de science-fiction. (Michael Haulică)
Traducere din limba engleză de Ona Frantz
Colecţia Science Fiction Masters
Lois McMaster Bujold (n. 1949) – scriitoare americană, a debutat în 1985 în Rod Serling’s The Twilight Zone Magazine. În 1986 a publicat primul roman, Cioburi de onoare, care va sta la baza uneia dintre cele mai populare serii ale SF-ului mondial, saga Vorkosigan, pe care Editura Paladin v-o propune în următorii ani.
Lois McMaster Bujold a primit în cariera sa cinci premii Hugo, trei Nebula şi trei Locus.
Arthur C. Clarke, Oraşul şi stelele
Peste un miliard de ani, Diaspar este singurul oraş rămas pe Pământ. Oraşul este condus de un computer care naşte şi repară oamenii, iar în perioadele dintre două vieţi ale unui om, acesta îi păstrează conştiinţa. Nimeni nu intră în oraş, nimeni nu iese.
În afară de Alvin care, diferit fiind de concetăţenii lui, îndrăzneşte să-şi ia în mâini propriul destin, odată cu cel al întregii omeniri şi să readucă rasa umană acolo unde îi este locul.
Pentru că… Arthur C. Clarke nu poate lipsi din nicio colecţie serioasă de scrience-fiction. Pentru că Oraşul şi stelele este o carte care merită citită măcar o dată la zece ani.
Şi, nu în ultimul rând, pentru că Arthur C. Clarke tradus de Mihai-Dan Pavelescu şi redactat de Ştefan Ghidoveanu este un diamant şlefuit de trei maeştri bijutieri şi dacă ai ocazia, măcar o dată în viaţă, să pui mâna pe aşa ceva, merită să stai şi la coadă pentru o astfel de carte. (Michael Haulică)
Traducere din limba engleză de Mihai-Dan Pavelescu
Colecţia Science Fiction Masters
Arthur C. Clarke (1917 – 2008) – scriitor britanic, rezident în Sri Lanka din 1956 până la sfârşitul vieţii. A debutat în 1946, în revista Astounding. Este autorul unor serii celebre, ca Odiseea spaţială şi Rama, dar şi al unor romane care au rămas în amintirea fanilor SF. Printre ele, Oraşul şi stelele. În 1986, Science Fiction Writers of America i-a acordat titlul de Grand Master.
A câştigat trei premii Hugo, trei Nebula şi câte un Campbell Memorial, Locus, British SF.
Robert Holdstock, Mitago
SFWA Grand Master 1986, 3 premii Hugo, 3 premii Nebula
Familia Huxley trăieşte într-o casă aflată în apropierea pădurii Ryhope. Când George Huxley, tatăl, moare, fiii săi încearcă să-i continue munca de-o viaţă.
Această muncă este legată, în amintirea fiilor, de pădure, de lungi dispariţii ale tatălui, de jurnalul tatălui şi de fiinţele pe care şi aceştia le întâlnesc odată intraţi în pădure.
Misterele pădurii Ryhope se transmit de la tată la fiu şi de la un fiu la altul. Iar Robert Holdstock este un maestru al fantazării, dăruindu-ne una dintre seriile nemuritoare ale literaturii fantasy.
Mitago este primul volum din cele şapte ale seriei.
Pentru că… după ce J.R.R. Tolkien a inventat genul fantasy, Robert Holdstock l-a reinventat cu seria Mitago.
Pentru că este un alt fel de fantasy, mai european, mai aproape de spiritul românesc şi ar putea fi o cale de urmat pentru tinerii scriitori români pasionaţi de gen. (Michael Haulică)
Traducere din limba engleză de Mircea Pricăjan
Colecţia Fantasy Masters
Robert Holstock (1948-2009) – prozator englez, a debutat în 1968 în revista New Worlds, devenită, sub conducerea lui Michael Moorcock, port-drapelul mişcării „New Wave”, între membrii căreia se mai găseau Brian Aldiss şi J.G. Ballard. Între 1984 şi 2008, Holdstock publică seria Mitago (Mythago Wood), alcătuită din şapte romane, una dintre seriile-cult ale literaturii fantasy mondiale.
Robert Holdstock a primit două premii World Fantasy şi patru premii British SF. Începând cu 2012, premiul pentru cel mai bun roman fantasy al anului, acordat de British Fantasy Society, poartă numele lui Robert Holdstock.
vizualizari: 66
Subiecte: Stiri | Comments Off on Editura Paladin lansează primele patru volume
“Romanian Book Review”, primul număr
Articol postat de Agentia de carte
De curând, a apărut primul număr al publicației lunare “Romanian Book Review”, editată de Institutul Cultural Român. Revista – editată în limba engleză – are drept scop popularizarea aparițiilor de toate genurile de pe piața editorială românească, adresându-se publicului din străinătate și potențialilor editori și traducători de volume în alte țări. Director: Andrei Marga, Coordonator: Horia Gârbea, Redactor-şef: Ioan Es. Pop. Revista va fi prezentată public printr-o lansare care va avea loc la sediul Institutului Cultural Român, marți, 19 februarie 2013, ora 13.00.
Revista apare lunar în 12 pagini full color și se difuzează gratuit prin rețeaua Institutului Cultural Român din străinătate. Editorialul inaugural este semnat de președintele ICR, prof.univ.dr. Andrei Marga.
În numărul doi al “Romanian Book Review” focusul va fi pe Salonul de carte de la Paris, ediţia a 33-a.
vizualizari: 115
Subiecte: Stiri | Comments Off on “Romanian Book Review”, primul număr
“Romanian Book Review”, primul număr
Articol postat de Agentia de carte
De curând, a apărut primul număr al publicației lunare “Romanian Book Review”, editată de Institutul Cultural Român. Revista – editată în limba engleză – are drept scop popularizarea aparițiilor de toate genurile de pe piața editorială românească, adresându-se publicului din străinătate și potențialilor editori și traducători de volume în alte țări. Director: Andrei Marga, Coordonator: Horia Gârbea, Redactor-şef: Ioan Es. Pop. Revista va fi prezentată public printr-o lansare care va avea loc la sediul Institutului Cultural Român, marți, 19 februarie 2013, ora 13.00.
Revista apare lunar în 12 pagini full color și se difuzează gratuit prin rețeaua Institutului Cultural Român din străinătate. Editorialul inaugural este semnat de președintele ICR, prof.univ.dr. Andrei Marga.
În numărul doi al “Romanian Book Review” focusul va fi pe Salonul de carte de la Paris, ediţia a 33-a.
vizualizari: 115
Subiecte: Stiri | Comments Off on “Romanian Book Review”, primul număr
Campionatul poveștilor, cu Ioana Nicolaie
Articol postat de Agentia de carte
Sâmbătă, 16 februarie 2012, de la ora 11.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, se va desfășura Campionatul poveștilor cu Ioana Nicolaie. Trei echipe își vor susține personajele preferate, iar copiii zglobii puși pe spus povești, pe desenat, pe imitat zmei, pinguini sau Cepelici vor câștiga laudele juriului, diplome și premiile oferite de Koh-I-Nor și Editura Humanitas.
Ioana Nicolaie (n. 1 iunie 1974, Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud) este o poetă din România. După absolvirea liceului “George Coșbuc” din Năsăud a devenit studentă la Facultatea de Litere a Universității din București, pe care a absolvit-o în anul 1997. În 1998 a terminat cursurile de masterat ale aceleiași facultăți. După absolvire a fost profesoară la Liceul “Dimitrie Leonida” din București, redactor la revista Tribuna învățămîntului, redactor la Editura Humanitas și redactor la ziarul Independent. A mai colaborat ca redactor la editurile Casa Radio, Polirom și Paralela 45. Este membră a Uniunii Scriitorilor.
A debutat editorial cu volumul de versuri „Poză retușată”, Editura Cartea Românească, 2000, în urma unui concurs de debut. A fost inclusă (cu numele Ioana Vlașin) în volumul colectiv Ferestre 98, Editura Aristarc, 1998 și în volumul experimental “40238 Tescani”, Editura Image, 1999, ambele nominalizate pentru premiile ASPRO. A apărut și în antologia Generația 2000, Editura Pontica 2004.
A mai publicat: “Nordul” (Editura Paralela 45, 2002). Volumul a fost nominalizat pentru premiul ASPRO; “Credința” (Editura Paralela 45, 2003). Volumul a fost nominalizat la Premiile Asociației Scriitorilor din București; “Cerul din burtă” (Editura Paralela 45, 2005); A scris textul albumului “București, metropolă europeană”, Editura Noi Media Print, 2005; “Cenotaf” (Editura Paralela 45, 2006); În 2007 a participat la volumul colectiv “Cartea cu bunici”, Editura Humanitas; “Aventurile lui Arik” (Corint Junior, 2008) – carte pentru copii; “O pasăre pe sîrmă” (roman, Polirom, 2008).
vizualizari: 53
Subiecte: Stiri | Comments Off on Campionatul poveștilor, cu Ioana Nicolaie
Campionatul poveștilor, cu Ioana Nicolaie
Articol postat de Agentia de carte
Sâmbătă, 16 februarie 2012, de la ora 11.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, se va desfășura Campionatul poveștilor cu Ioana Nicolaie. Trei echipe își vor susține personajele preferate, iar copiii zglobii puși pe spus povești, pe desenat, pe imitat zmei, pinguini sau Cepelici vor câștiga laudele juriului, diplome și premiile oferite de Koh-I-Nor și Editura Humanitas.
Ioana Nicolaie (n. 1 iunie 1974, Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud) este o poetă din România. După absolvirea liceului “George Coșbuc” din Năsăud a devenit studentă la Facultatea de Litere a Universității din București, pe care a absolvit-o în anul 1997. În 1998 a terminat cursurile de masterat ale aceleiași facultăți. După absolvire a fost profesoară la Liceul “Dimitrie Leonida” din București, redactor la revista Tribuna învățămîntului, redactor la Editura Humanitas și redactor la ziarul Independent. A mai colaborat ca redactor la editurile Casa Radio, Polirom și Paralela 45. Este membră a Uniunii Scriitorilor.
A debutat editorial cu volumul de versuri „Poză retușată”, Editura Cartea Românească, 2000, în urma unui concurs de debut. A fost inclusă (cu numele Ioana Vlașin) în volumul colectiv Ferestre 98, Editura Aristarc, 1998 și în volumul experimental “40238 Tescani”, Editura Image, 1999, ambele nominalizate pentru premiile ASPRO. A apărut și în antologia Generația 2000, Editura Pontica 2004.
A mai publicat: “Nordul” (Editura Paralela 45, 2002). Volumul a fost nominalizat pentru premiul ASPRO; “Credința” (Editura Paralela 45, 2003). Volumul a fost nominalizat la Premiile Asociației Scriitorilor din București; “Cerul din burtă” (Editura Paralela 45, 2005); A scris textul albumului “București, metropolă europeană”, Editura Noi Media Print, 2005; “Cenotaf” (Editura Paralela 45, 2006); În 2007 a participat la volumul colectiv “Cartea cu bunici”, Editura Humanitas; “Aventurile lui Arik” (Corint Junior, 2008) – carte pentru copii; “O pasăre pe sîrmă” (roman, Polirom, 2008).
vizualizari: 53
Subiecte: Stiri | Comments Off on Campionatul poveștilor, cu Ioana Nicolaie
Scriitori clujeni protestează
Articol postat de Agentia de carte
Cinci scriitori români, membri ai Uniunii Scriitorilor, Filiala Cluj, au formulat un text în semn de protest la adresa unui interviu dat în “Cotidianul” de Mircea Arman, noul manager al revistei clujene Tribuna. AgențiadeCarte.ro redă, mai jos, întregul text.
PROTEST
În Cotidianul din 11 februarie a.c., dl Mircea Arman, noul manager al revistei culturale clujene Tribuna, încearcă să dea o replică obiecţiilor care i-au fost aduse recent de către criticul Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor. În loc de o dezbatere de idei şi principii, dl Mircea Arman recurge la un ton inadmisibil atât la adresa dlui Nicolae Manolescu, cât şi la a mai multor personalităţi ale vieţii noastre literare. După cum recunoaşte singur, dl Mircea Arman nu se consideră literat, ci filosof. Dl Mircea Arman nu s-a făcut deocamdată cunoscut prin vreo contribuţie filosofică originală şi nu ştim nici ce facultate de filosofie a absolvit. Suntem deci în prezenţa cuiva care, situându-se declarat înafara vieţii literare, se exprimă cu gravă lipsă de respect faţă de mai mulţi scriitori cu renume consolidat, deşi nici măcar ceea ce susţine despre sine nu are o bază serioasă (calitatea filosofică se afirmă prin concepţii originale, nu prin lauda de sine). În aceste circumstanţe, dezavuăm ca intolerabilă maniera în care polemizează dl Mircea Arman, care atentează nu numai la adevăr, ci şi la demnitatea scriitorului român ca atare. Situat în afara politeţii, a atitudinii profesionale şi etice, interviul dlui Mircea Arman promovează barbaria în locul amenităţii. Or, calitatea de membru al breslei scriitoriceşti obligă la un stil civilizat, derogările de la acesta răsfrîngându-se negativ asupra demnităţii scriitorului însuşi. Nu poţi vorbi depreciativ despre oamenii de relief ai culturii române contemporane, cum face dl Mircea Arman, fără a te descalifica în ochii celor care, printr-o corectă evaluare consensuală, le recunosc acestora prestigiul bazat pe operă.
Semnatarii textului de faţă protestăm energic faţă de atitudinea, stilul şi acţiunea dlui Mircea Arman raportate la personalităţi de calitatea dlor Nicolae Manolescu, Ion Pop şi Ion Vlad, autori de rezonanţă ai literelor noastre actuale. În confuzia de valori din prezent, noi, scriitorii, conducerea şi membrii filialei Cluj a USR care semnăm mai jos, precum şi toţi cei pentru care corectitudinea de conduită şi respectul faţă de semeni mai înseamnă ceva, solicităm grabnica formulare de scuze publice de către dl Mircea Arman faţă de cei cărora le-a lezat demnitatea. La fel, ne disociem de cel care se desparte de calitatea lui de scriitor membru al USR, delimitându-se de ea în favoarea unei identităţi culturale pentru care nu cunoaştem ce îndreptăţire are, şi aşteptăm ca dl Mircea Arman să dea curs distanţării autoproclamate, prezentându-şi demisia din rândul scriitorimii profesioniste româneşti. Aşteptăm, de asemenea, ca instituţiile administrative şi cele culturale în subordinea cărora se află revista Tribuna să ia notă că, prevalându-se de noua sa demnitate de redactor şef, dl Mircea Arman jigneşte lumea literară şi îndepărtează în ritm susţinut colaboratorii de o publicaţie socotită până acum prestigioasă. Ne exprimăm îngrijorarea şi consternarea.
12 februarie 2013
Semneaza:
Doina Cetea, scriitor
Ion Mureşan, scriitor
Marta Petreu, scriitor
Adrian Popescu, scriitor
Mircea Popa, scriitor
vizualizari: 76
Subiecte: Stiri | Comments Off on Scriitori clujeni protestează
