![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« „Faust“, în regia lui Silviu Purcărete, prezentat la Teatrul Naţional Bruxelles | Pagina principala | Claudiu Soare – Nimeni sau Fumatorul de pipa »
Herta Muller – Leaganul respiratiei
Articol postat de Marinela Gheorghe
Autor: Herta Muller;
Titlu: Leaganul respiratiei;
Autor recenzie: Adriana Serban;
Daca ar fi dupa mine, i-as da mai multe Nobeluri Hertei Muller pentru ceea ce scrie. Daca un premiu, fie el si Nobel, ar putea rascumpara macar o zecime din nedreptatea si cruzimea pe care unii oameni o manifesta impotriva altora, poate constiinta umanitatii ar fi mai limpede. Herta Muller arata cu degetul ororile umanitatii dintr-o anumita perioada, si o face incredibil de bine. Pacat ca tot ce ne-a mai ramas este sa ne minunam de grozaviile istoriei.
Orice-as scrie despre “Leaganul respiratiei” mi se pare modest, insuficient comparativ cu valoarea povestii. Spun poveste, si nu carte, pentru ca scriitoarea foloseste realitati istorice ca sa-si construiasca romanul. Meritul Hertei Muller este acela de a transpune intr-o capodopera intamplari deplorabile, si poate si de a razbuna prin cuvinte suferinta si tragedia celor pe care-i descrie in opera ei.
Romanul de fata este unul biografic si prezinta experienta deportarii poetului Oskar Pastior intr-un lagar de munca fortata din Uniunea Sovietica a anului 1945. Personajul principal, care imprumuta elemente din viata poetului mai sus amintit, se numeste Leopld Auberg. Intreaga carte este bantuita de Ingerul foamei, ce subjuga fiecare prizonier, in afara poate de Kati-Planton, care nu stia nici unde se afla din cauza labilitatii psihice. E o carte despre supravietuire si instinctul conservarii cum n-am mai citit.
Ajunsi in lagar cu un tren pentru vite, deportatii sunt repartizati la diferite munci carora trebuie sa le faca fata flamanzi fiind. Fiecare zi in lagar este o lupta fata de Ingerul foamei, fata de epuizare, fata de mizerie. Umilinta suprema este inevitabila in aceasta lupta. Treptat, oamenii isi pierd insusirile umane, asemuindu-se mai mult unor vite de povara. Barbatii si femeile nu se mai deosebesc intre ei din cauza infometarii. Hrana zilnica o reprezinta supa de varza si o cantitate prestabilita de paine.
“Sambata rachiul din sfecla de zahar ii binedispune pe soldatii de paza, si degetul apasa iute pe tragaciul armei. Daca duminica dimineata se-ntampla ca vreunul sa zaca mort in curte, asta se cheama incercare de evadare. Faptul ca a trebuit sa fuga prin curte, in chiloti, la latrina, fiindca matele subtiate nu mai digera supa de varza – asta nu-i o scuza.”
Leo Auberg se ajuta de sensibilitatea si gandirea sa poetica pentru a rezista mediului ostil. Astfel, lopata de descarcat carbuni e numita de el “lopata de inima” datorita formei sale, iar procesul de golit, impins si curatat vagonete de carbune e de fiecare data o opera de arta. “Fiecare lingura de supa e-un sarut de tinichea”. Privind spre cei mai putin rezistenti, moartea ii pare “un strop prea mult de fericire”. Totodata, fiecare mort e o posibila sursa de ajutor pentru cei ramasi in urma lui. (“Trebuie sa-l despoi iute cat inca mai e elastic si mai inainte ca un altul sa-i ia hainele. Trebuie sa-i iei din perna painea economisita mai inainte s-apara un altul. Scuturatul mortilor e felul nostru de a-i jeli.”) Insa adevarata lovitura vine atunci cand Leo primeste in lagar o carte postala de care este cusuta poza unui copil pe care-l numeste “erzat de frate”, simtindu-se tradat si abandonat uitarii de catre propria sa mama, care i-a nascut un frate la numai doi ani de la deportarea lui.
Finalul este in parte previzibil, in parte nu. Ramane ca fiecare sa-l interpreteze prin viziunea proprie. Oricum, cartea per ansamblu e cel putin tulburatoare. Smulge din tine mai multa emotie decat ai vrea sau te-ai astepta.
Merita notat si faptul ca insasi mama autoarei a fost deportata cinci ani intr-un asemenea lagar, iar subiectul era unul tabu in familia sa. Recomand norocosilor care stapanesc limba germana sa citeasca romanul in aceasta limba, intrucat cartea abunda in jocuri de cuvinte intraductibile.
| Autor: | Herta Muller | An aparitie: | 2010 |
| Titlu: | Leaganul respiratiei | Pret: | 35 lei |
| Nr. pagini: | 292 | Editura: | Humanitas |
Subiecte: _Autor: Herta Muller, _Comentator: Adriana Serban, Editura: Humanitas | Nici un comentariu »
