« Milorad Pavic – Ultima iubire la Tarigrad. Indreptar de ghicit | Pagina principala | Danilo Kis – Gradina, cenusa »
Muriel Barbery – Eleganta ariciului
Articol postat de Marinela Gheorghe
Autor: Muriel Barbery;
Titlu: Eleganta ariciului;
Se poate spune ca “Eleganta ariciului” este o carte deosebita, din doua puncte de vedere. Pe de o parte intalnim personaje care ar putea fi tipice, insa care isi neaga prin toate caile posibile eticheta pe care ceilalti tind sa le-o puna, precum si nisa de care apartin. Pe de alta parte avem un mod mai special de a scrie o carte. Nu ni se prezinta concret niste fapte sau intamplari, ci totul este trecut prin prisma vocii intrinseci a personajelor.
Avem de-a face cu o serie de monologuri interioare, adevarate discursuri filozofice si reflectii asupra vietii, niciodata spuse cu voce tare, ci doar scrise pe paginile pe care le tinem noi in mana, ca un fel de jurnal personal impartasit cu strainii.
Avem in fata doua personaje, doua persoane de sex feminin, aflate cumva la polul opus din punct de vedere al varstei, dar si al rangului social. Este vorba de Renee, cu o varsta respectabila (54 de ani), portareasa a unui imobil de 27 de ani, “o resedinta de mare standing”, care da dovada de o inteligenta si o ironie la care, bineinteles, nu te-ai fi asteptat, luand in calcul “functia” ei.
“Cum sunt rareori amabila, desi intotdeauna politicoasa, nu-s indragita, dar sunt totusi tolerata deoarece corespund atat de bine cu ceea ce in opinia generala a devenit paradigma a portaresei de imobil, si anume ca sunt una dintre numeroasele rotite care fac sa functioneze marea iluzie universala potrivit careia viata are un sens ce poate fi usor descifrat. Si dat fiind ca sta scris undeva ca portaresele sunt batrane, urate si acre, e de asemenea gravat cu litere de foc pe frontonul aceluiasi firmament imbecil ca portaresele au pisici fricoase, grase, care motaie toata ziua pe perne cu huse crosetate.”
Celalalt personaj atipic este Paloma, o adolescenta caracterizata de o luciditate dureroasa pe alocuri, care face parte dintr-o familie extrem de bogata, constituita exclusiv din snobi. Fata nu reuseste sa se adapteze luxului si opulentei si vede doar partea absurda a existentei, care o determina sa ia hotararea de a se sinucide.
“Hotararea mea e luata. Curand voi parasi copilaria si, in ciuda certitudinii mele ca viata e o farsa, nu cred ca voi putea rezista pana la capat. In fond, suntem programati sa credem in ceea ce nu exista, fiindca suntem vietuitoare care nu vor sa sufere. Asa ca ne consumam toata energia pentru a ne convinge ca exista lucruri care merita osteneala si ca de-asta viata are sens. Degeaba sunt foarte inteligenta, tot nu stiu cat timp voi mai putea sa lupt impotriva acestei tendinte biologice. Cand voi intra in cursa adultilor, voi mai fi capabila sa fac fata sentimentului de absurditate? Nu cred. Iata de ce am luat urmatoarea hotarare: la sfarsitul acestui an scolar, in ziua in care voi implini treisprezece ani, pe 16 iunie, o sa ma sinucid.”
Totodata insa, isi promite siesi (sau poate noua) ca va gasi mai multe motive pentru care merita sa se razgandeasca si astfel sa traiasca.
Ambele personaje reprezinta exceptii de la regula. Portareasa este inteligenta si autodidacta, iubeste filozofia si arta… sa recunoastem acum, nu ne asteptam la ganduri si idei prea profunde de la o astfel de femeie. Iar o adolescenta plina de bani, aflata intr-un univers desavarsit in care nu ii lipseste nimic, nu ar renunta atat de usor la o viata de huzur pentru a citi filozofie si a-si face probleme referitoare la sensul vietii.
Scriitura este bogata in remarci amuzanto-sarcastice, care au rolul de a binedispune cititorul, desi pe alocuri isi pastreaza gustul amar al constatarii unor adevaruri triste.
“Dat fiind ca eram portari, parea de necontestat ca moartea era pentru noi un lucru de la sine inteles, in vreme ce pentru avuti ea ar fi imbracat vestmintele nedreptatii si ale dramei. Moartea unui portar e doar o ciobitura in viata de zi cu zi, o certitudine biologica neasociata cu vreo tragedie […]”
Asa ca data viitoare cand mai intalniti oameni “marunti”, sa nu va grabiti sa ii etichetati. Nu se stie niciodata ce ganduri si sentimente profunde se ascund sub masca simplitatii si a insignifiantei…
Puteti cumpara online “Eleganta ariciului” de pe site-ul editurii Nemira.
Autor: | Muriel Barbery | An aparitie: | 2009 |
Titlu: | Eleganta ariciului | Pret: | 31,37 lei |
Nr. pagini: | 400 | Editura: | Nemira |
Subiecte: _Autor: Muriel Barbery, _Comentator: Marinela Gheorghe, Editura: Nemira | Nici un comentariu »