![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Concurs IBU Publishing | Pagina principala | Danielle Fecteau – Telepatia – Comunicarea suprema »
Petre Pandrea – Brancusi. Pravila de la Craiova. Etica lui Brancusi
Articol postat de Adriana Gionea
Autor: Petre Pandrea;
Titlu: Brancusi. Pravila de la Craiova. Etica lui Brancusi;
Brancusi detesta idolatria. Totusi, acest dispret nu i-a impiedicat pe iubitorii artei moderne sa-l venereze. La Paris i-au transformat opiniile si crezul estetic in aforisme, poreclindu-l « micul frate al lui Socrate ». Anii de studii petrecuti la marile universitati europene au devenit, pentru avocatul Petre Pandrea, o calatorie pe urmele lui Brancusi. Volumul Pravila de la Craiova. Etica lui Brancusi este o fuziune intre simbolurile artistice ancorate in motivele folclorice din Gorj si valorile tinutului natal, slefuite in atelierele din Paris.
Brancusi nu si-a renegat originile. Desi provenea dintr-o tara in care arta abstracta era privita cu scepticism, sculptorul a pastrat o melancolie din care a luat nastere viziunea personala cu privire la pravila Olteniei. Valorile etnice erau un cod moral pentru sculptorul care a preferat calea exilului artistic.
Multi critici de arta au incercat sa descifreze simbolurile imortalizate in ansamblul de la Targu – Jiu. Initial, ansamblul sculptural trebuia sa reprezinte sacrificiul eroilor, dar Brancusi a inlocuit ideea existentei strivite de razboi cu triumful vietii si a comuniunii prin care se prelungeste viata. Sculpturile de la Targu – Jiu simbolizeaza renasterea, continuitatea. Coloana infinitului “sprijina bolta cereasca”. Poarta sarutului simbolizeaza vitalitatea, alungarea mortii prin casatorie, iar Masa tacerii este, la origini, masa la care sunt asezati mirii in Oltenia. In viziunea lui Constantin Brancusi, casatoria simboliza comuniunea fertila prin care se anihila teama de moarte.
Brancusi contopea arhetipuri si lumina pasta amorfa din inconstientul fecund. Sculpturile ovoidale erau o reintoarcere la miturile primordiale, la puritatea simbolurilor primitive. Simplitatea extrema a sculpturilor a descatusat sensurile care se inmulteau cu fiecare privire aruncata de exegeti. Sculptorul si-a atins telul cand a reusit sa creeze forme insufletite de fanteziile si de proiectiile privitorului. Sculpturile lui Brancusi reflecta lumina din imaginatia fiecaruia. Operele lui Brancusi devin o prelungire a inconstientului colectiv, o condensare a tuturor arhetipurilor ce stau la baza creatiei, iar sculpturi precum: Adam si Eva, Sarutul, Cumintenia pamantului sunt o marturie plastica a viziunii artistice, in care sculptorul a topit credintele arhaice din satul natal.
Arta moderna creata in atelierele de la Paris reinterpreta miturile si simbolurile exotice. Expeditiile arheologice si expansiunea coloniala au revigorat arta europeana, incremenita in canoanele estetice mostenite de la renascentisti. Este renumita aversiunea lui Brancusi fata de principiile estetice impuse de sculptura lui Michelangelo. Brancusi nu a negat talentul si nici valoarea titanului renascentist. A criticat, in schimb, abaterea sculptorilor europeni de la seninatatea formelor pure si de la abstractizarea incarcata de sens.
Imitatorii lui Michelangelo au preluat tensiunea din arta lui si au atasat-o unor dimensiuni monstruoase, care au condus la grandomania sterila. Brancusi nu vedea in sculptura o copie ostentativa a naturii. Mintea artistului transforma realitatea in forme abstracte, care pastrau doar simetria, vitalitatea infinita si regenerarea exprimata prin repetitia motivelor geometrice.
O sculptura bine facuta trebuie sa aiba darul de a-l vindeca pe cel care o priveste. Bucata de arta sculpturala trebuie sa fie placuta la mangaiat, sa ti-o apropii usor si sa vrei sa traiesti in preajma ei.
Brancusi evita sa ofere propria interpretare legata de sculpturile create. Prefera sa-si invite privitorii la cautarea sensurilor.
Daca statuile nu-ti vorbesc singure, sunt proaste. Am dat faliment (…) Nu trebuie sa-mi respectati statuile. Trebuie sa mi le iubiti. Trebuie sa aveti dorinta de a va juca cu ele. Eu as vrea sa sculptez forme care dau bucurie omului.
Lucrarea lui Petre Pandrea reuneste marturii, amintiri si interpretari oferite de apropiatii lui Brancusi. Cititorul va redescoperi un avangardist cosmopolit care, paradoxal, a cautat sursele inovatiei artistice in motivele considerate, pana atunci, « primitive ». Brancusi a transformat arta moderna intr-un omagiu adus gandirii mitice de la inceputul creatiei universale. Artistul modern nu poate exista fara a intra in contact cu forta creatoare a inconstientului colectiv, din care se nasc miturile si formele pure, abstractizarea devenind o descifrare plastica a simetriilor atemporale.
Puteti comanda online cartea Brancusi. Pravila de la Craiova. Etica lui Brancusi de pe siteul editurii Vremea.
| Autor: | Petre Pandrea | An aparitie: | 2010 |
| Titlu: | Brancusi. Pravila de la Craiova | Pret: | 26.49 RON |
| Nr. pagini: | 336 | Editura: | Vremea |
Subiecte: _Autor: Petre Pandrea, _Comentator: Adriana Gionea, Editura: Vremea | Nici un comentariu »
