![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Sue Finnie, Daniele Bourdais – Harry invata franceza | Pagina principala | Jose Ramon Fernandez – La tierra »
Marian Coman – Testamentul de ciocolata
Articol postat de Adriana Gionea
Autor: Marian Coman;
Titlu: Testamentul de ciocolata;
Testamentul de ciocolata este un labirint epic, ale carui artere intortocheate il poarta pe cititor spre granita dintre fantastic si real.
Romanul lui Marian Coman poate fi interpretat prin doua perspective. Prima ar fi povestea Calei si a misteriosului Testament de ciocolata. Cealalta perspectiva se deschide spre o reflectie asupra unui joc de contraste ce anima psihologia umana: firescul si patologicul, lumina si umbra, inocenta si maleficul. Nuantele umane create la intalnirea contrastelor sunt amplificate de vocile narative ce intretin ambiguitatea epica.
Romanul pare inchegat din povestiri disparate, ale caror singura legatura este personajul feminin si evocarea unui testament de ciocolata. Personajul in jurul caruia se desira firul epic este Cala, tipologia femeii fascinante, regasita in diferitele ipostaze elucidate de fiecare narator in parte. In prima ipostaza, Cala este adolescenta misterioasa dintr-o satra, care alina suferintele unui pusti mutilat de nepotul bulibasei.
Intr-o alta poveste, Cala indulceste dezolarea unui tanar depresiv care isi gaseste refugiul contempland marea inghetata. Cala ii apare sub forma unei copile ce tanjeste dupa o papusa prea scumpa. Imaginea Calei ii starneste un amestec de candoare paterna amestecate cu o admiratie vinovata. Tanarul ar dori sa o infieze, dar Cala il alunga, spunandu-i ca va fi omorat de un baiat care poarta in el un demon.
Are ceva rau in el si mi-a spus ca trebuie sa mori, ca a vazut el asta in cartea lui de ciocolata.
In cea de-a doua parte a romanului, imaginea Calei te poate duce cu gandul la protagonista din ‘Malena’. Cala intruchipeaza o frumusete inaccesibila, venerata de privirile masculine si strivita de furia irationala a femeilor.
Caci toate femeile pareau sa se ofileasca atunci cand trecea Cala pe langa ele. De parca le lua seva, de parca le sugea de energie, de viata, de vlaga. Pareau deodata uscate, scofalcite, prabusite -se dezmembrau in ochii barbatilor, ca niste papusi de plastic nimerite cine stie cum in mainile vreunui pusti pus pe rele. Iar femeile simteau asta (…) Dar Cala… Ei bine, Cala, de frumoasa ce era, plutea. Si nu dadea doi bani pe ura lor…
Invidia starnita de Cala ajunge la paroxism si atrage toate superstitiile femeilor din jur. Acestea o acuza de practici diabolice si pun la cale un plan sinistru, prin care ii ucid copilul abia nascut.
In ultima parte a cartii, conturata de vocile altor naratori, imaginea Calei devine aspra. Ajunsa ingrijitoare intr-o scoala de corectie, Cala imprastie teroare si ura. Frumusetea de odinioara e pastrata doar de conturul sanilor ce se misca spasmodic in ritmul loviturilor de ‘corectie’, aplicate copilului inchis pentru ca a furat o cutie cu bilete, el crezand ca asa va strabate mai usor orasul in care dadea uitarii tristetea provocata de certurile parintilor. In scoala de corectie, Testamentul de ciocolata este un refugiu al memoriei, o revigorare a senzatiilor terne, dar si un paravan ireal intre bine si rau.
Impregnata adanc in memoria personajului-narator, povestea Calei se descompune, apoi, in franturi vagi, care se preling de la o intamplare la alta. Identitatea personajului feminin este un colaj alcauit din proiectiile naratorilor. Singurele ganduri expuse de Cala evoca Testamentul de ciocolata, devenit un simbol al anularii contrastelor prin contopirea lor.
Am vazut testamentul cand eram o pustoaica. Abia plecasem din satra…Este o carte din ciocolata, e adevarat. Iar in paginile ei sunt trecute numele noastre, numele tuturor. Numele celor care mostenesc. Numele celor care pot calatori din lumea noastra intr-o alta lume. E fals sa crezi ca paginile alea din ciocolata te plimba dintr-un loc intr-altul, prin lumea noastra. Nu! Ele te duc in lumea celor care…stii tu. In lumea Celor care tac.
Marian Coman construieste o naratiune halucinanta, in care previzibilul vireaza brusc spre o realitate onirica, iar scenele curg navalnic una intr-alta. Tensiunea epica este dublata de migala detaliilor psihologice. Cititorul romanului poate oscila intre o lectura grabita si parcurgerea lenta a scenelor incarcate de emotii.
Puteti comanda online cartea Testamentul de ciocolata de pe siteul editurii Tritonic.
| Autor: | Marian Coman | An aparitie: | 2007 |
| Titlu: | Testamentul de ciocolata | Pret: | 5 RON |
| Nr. pagini: | 120 | Editura: | Tritonic |
Subiecte: _Autor: Marian Coman, _Comentator: Adriana Gionea, Editura: Tritonic | 3 Comentarii »
20, 08, 2010 la 8:36 am
[…] ce anima psihologia umana: firescul si patologicul, lumina si umbra, inocenta si maleficul. Citeşte mai departe This entry was posted in Literatura, Marian Coman, Testamentul de ciocolata. Bookmark the […]
03, 09, 2011 la 2:47 pm
[…] Adevaratul personaj este memoria, care isi face de cap, nestingherita, prin fiecare povestire. Protagonistii insingurati au nevoie de amintiri pentru a pune cap la cap bucatile identitatii. Trecutul pare ireal, iar prezentul devine o parodie bizara, unde fantasticul si absurdul si-au bagat cozile si au pus de-o conspiratie sarcastica pentru a-si bate joc de amintirile personajelor. Citind cartea nu poti sa ramai indiferent fata de talentul lui Marian Coman, prin care transforma fapte banale, expuse printr-un limbaj (aparent) simplu, in labirinturi epice halucinante, la fel ca in romanul Testamentul de ciocolata. […]
19, 11, 2015 la 4:44 pm
[…] Romanul lui Marian Coman poate fi interpretat prin doua perspective. Prima ar fi povestea Calei si a misteriosului Testament de ciocolata. Cealalta perspectiva se deschide spre o reflectie asupra unui joc de contraste ce anima psihologia umana: firescul si patologicul, lumina si umbra, inocenta si maleficul. Citeşte mai departe […]