« Katherine Webb – Mostenirea | Pagina principala | Un nou volum în Seria Memorii/Jurnale: Aşa s-au întâmplat, aşa le-am însemnat, scris de Luli August Sturdza »

Fumiko Enchi – Ani de asteptare
Articol postat de Adriana Gionea
Autor: Fumiko Enchi;
Titlu: Ani de asteptare;
Ani de asteptare a fost considerat unul dintre cele mai bune romane japoneze scrise vreodata, castigand si Premiul Noma, in 1957. Autoarea lui, Fumiko Enchi, a dat la o parte masca purtata de femeile nipone din societatea traditionala pentru a elibera toate emotiile tulburatoare incremenite sub apasarea indurarii “nobile”. Pentru cititorii din spatiul occidental, romanul scriitoarei japoneze poate fi un document pretios, care vorbeste despre o viata afectiva involburata, ascunsa mereu de femeia educata sa devina un ideal greu de acceptat si de atins astazi. Fumiko Enchi povesteste despre acea femeie nevoita sa adopte o mimica statica pentru a-si piti dramele in spatele unui chip de portelan, in care implinirea frumusetii date-n parg si prospetimea de Lolita nipona se contopesc. Mai vorbeste despre copila devenita fie sotie dominatoare si acra, fie concubina avand abilitati de curtezana. Consoarta ofilita, metreasa si gheisa sunt protagonistele aceleiasi tragedii personale-captivitatea, impusa de valorile arhaice inventate pentru a le transforma in papusi rafinate, imbracate in chimonouri bine alese, etalandu-si arsenalul seducator prin complicate ritualuri care amana dezgolirea, dar atata lacomia “stapanului”.
Romanul Mastile, citit acum cativa ani, mi-a dezvaluit o scriitoare capabila sa descifreze gandurile si emotiile feminine incalcite, mai ales in momentul in care inocenta si maleficul isi schimba locul intr-un joc al deghizarilor inspaimantator de firesti. Am regasit acelasi talent de a intelege psihologia feminina si-n romanul Ani de asteptare. Despre viata ingrata a femeii din vechea Japonie, unde reforma epocii Meiji a lasat-o in aceeasi capcana feudala, s-a tot amintit, insa nici un alt scriitor nu a reusit sa dezvaluie ipostezele contradictorii ale unor eroine astfel incat sa te urmareasca, sa te revolte si apoi sa te oblige sa le accepti resemnarea devenita o virtute.
O sotie credincioasa indurand supliciile unui sacrificiu lent, doua copile vandute pentru a deveni concubinele unui functionar corupt, avand pretentiile unui stapan feudal, si o tanara nora care gaseste solutii considerate dezonorante pentru a obtine iluzia puterii intr-o familie rigida sunt personajele unei lumi care te face sa te simti asemenea unui intrus naiv intr-un palat al intrigilor. Este lumea unde sentimentele negative inabusite sunt urmarile supravietuirii care duce mereu spre o alta captivitate.
Suprema concesie pe care un sot autoritar i-o poate darui sotiei care ii indeplineste, credincioasa, toate dorintele este aceea de-ai permite sa-i aleaga viitoarea concubina. Primind o suma imensa de bani, necesara cumpararii unei adolescente virgine pentru a-ndeplini capriciile sotului ei, doamna Tomo Shirakawa porneste spre Tokio, orasul plin de cartiere ale placerilor. Dar nu din aceste cartiere isi va achizitiona rivala, ci dintr-o familia de samurai decazuti si uitati din cauza noilor modele sociale impuse de imparatul Meiji. Tanara aleasa are cincisprezece ani si este cu aproape doua decenii mai tanara decat sotul lui Tomo. Desi ajunsa la varsta unei adolescente, Suga, viitoarea concubina, pastreaza farmecul si prospetimea unei copile pregatite sa devina gheisa pentru a-si intretine o familie saraca. Dar nu apuca sa ajunga o noua ucenica intr-o casa de placeri, c-a si fost aleasa unei sotii neglijate si insingurate pentru a deveni concubina perfecta in alcovul sotului sau.
Desi tanara Suga va putea acapara toata atentia stapanului sau, gelozia lui Tomo este stavilita de compasiune. I se face mila de fragilitatea lui Suga, descrisa asemenea unui bujor imbobocit, obligat sa cunoasca ofilirea de timpuriu. Concubina este departe de a fi rivala priceputa si nemiloasa fata de consoarta plina de resentimente. Suga este supusa in fata lui Tomo, pe care o considera o veritabila stapana. Invata regulile noului statut, devenind o slujitoare devotata fara a sti, inca de la inceput, atributiile unei concubine. Ajunsa in casa lui Tomo, mai Suga pastreaza preocuparile si gesturile unei copile educate sa devina o artista. Stapaneste miscarile gratioase ale dansului si rasul naiv al seducatoarei care nu-si banuieste potentialul, alegand lumea sigura a inocentei. Imaginea ei va trezi in Tomo, consoarta obligata sa asiste neputincioasa la escapadele sotului, trairi opuse. Mila si ura, invidia si tandretea vor deveni fatetele unei gelozii mereu tinute-n frau.
In sufletul lui Tomo se dadea o lupta crancena intre doua sentimente contrarii: o mila netarmuita pentru o vietate fermecatoare, ce urmeaza a fi dusa la taiere, si o ura profunda la gandul ca aceasta fata inocenta s-ar putea transforma intr-un diavol care sa-i devoreze sotul si sa bantuie nestingherit prin gospodaria ei.
Candva la fel de gratioasa precum Suga si apreciata de sotul ei, Tomo a devenit o femeie avand raceala unei frumuseti stinse, in care distinctia si trasaturile fine au capatat, de-a lungul unei casnicii pline de umilinte, un aer auster, specific femeilor obligate sa renunte la senzualitate in favoarea jocurilor de culise. Teama de a fi aruncata in strada din cauza unei concubine acaparante si abile in a tese intrigi, Tomo a renuntat la trucurile senzuale, devenite ineficiente in fata unui sot pasionat de femei mult mai tinere, pentru a se face indispensabila in administrarea averii familiale. Pentru sotul ei, Yukitomo, a lepadat masca seducatoarei, devenind o sfatuitoare inteleapta, o servitoare un pic mai rasarita, pregatita sa-i achite la timp cam toate datoriile, el petrecandu-si ziua in aripa casei special amenajata pentru viitoarele concubine.
Multi vad in Tomo rafinamentul intelept al unei femei trecute prin viata. De-a lungul anilor triste, si-a trasnformat cochetaria in eleganta femeii nipone care nu se lasa tulburata de vreo emotie puternica. In fata celorlalti, ea joaca rolul sotiei rabdatoare si fidele unui cod moral feudal atat de bine inradacinat in personalitatea ei, incat acceptarea unor concubine in prezenta unui sot vicios este o datorie, un semn al fidelitatii, nu o sursa de resentimente. Dar in spatele mimicii retinute, imperturbabile, specifice unei sotii nipone resemnate, mocnesc furia, revolta, teama si ranchiuna. Toate acestea o vor macina pe Tomo si ii vor sugruma orice urma de frenezie si de candoare feminina. Totul ingheata in femeie sacrificata, si gelozia cand va mai fi adusa in casa o alta concubina (volubila si baietoasa Yumi), dar si ura fata de nora care-i va seduce treptat sotul, asemenea unei curtezane abile. Doar compasiunea pentru Suga, devenita intruchiparea femeii consumate de stapanul rapace, o mai umanizeaza. Spre deosebire de Yumi, a doua concubina, Suga pastreaza tristetea si melancolia unei existente netraite, devenite resturile unui festin sexual, pe care nici un barbat lacom nu are timp, nici rabdare, sa le priveasca.
Desi concubinele Suga si Yumi sunt rivale, nu gelozia le anima, ci solidaritatea si compasiunea. Sunt asemenea unor flori crescute intr-un mediu artificial, ofilindu-se inainte de a fi admirate. Dramele si tristetea se transforma intr-o tacere apasatoare, dar care poate tine vie iluzia unei vieti armonioase in ochii unui privitor neavizat. Daca ai putea izola imaginile picturale de analiza psihologica, ai transforma romanul scris de Fumiko Enchi intr-un album de stampe. Atmosfera este desprinsa din compozitiile pline de scene desuete, in care prezentele feminine gratioase deretica prin camera dominata de privirea unei stapane avand aerul mame vigilente, exigente, dar protectoare. Sunt niste scene caracterizate de acea risipa de chimonouri matasoase, de culori si de gesturi meticuloase, pastrand o eleganta nipona, aproape ireala. Prin astfel de imagini linistite ar fi ramas Ani de asteptare in mintea cititorilor daca spiritul de observatie ascutit al scriitoarei Fumiko Enchi nu s-ar fi revoltat impotriva conventiilor, adaugand unui album de stampe nuantele florilor vestejite, din care au ramas doar sevele maligne, statute.
Romanul scris de Fumiko Enchi nu poate lipsi din raftul celor mai bune romane scrise in secolul trecut. Este mai mult decat o lectura, este o marturie care vorbeste dincolo de ultima pagina citita. Puteti comanda online romanul Ani de asteptare de pe site-ul editurii Humanitas.
Autor: | Fumiko Enchi | An aparitie: | 2008 (tradus in limba romana) |
Titlu: | Ani de asteptare | Pret: | 25 RON |
Nr. pagini: | 216 | Editura: | Humanitas |
Subiecte: _Autor: Fumiko Enchi, _Comentator: Adriana Gionea, Editura: Humanitas | Nici un comentariu »