« Mari Akasaka – Vanille | Pagina principala | Mihail Sebastian – Accidentul »
Faiza Guene – Azi ca maine si poimaine
Articol postat de Adriana Gionea
Autor: Faiza Guene;
Titlu: Azi ca maine si poimaine;
Inca de la primele pagini ale romanului Azi ca maine si poimaine ai impresia ca ai de-a face cu jurnalul unei adolescente introvertite. Faiza Guene a scris acest roman cand avea doar 19 ani si nu e de mirare usurinta prin care poate reda vocabularul, trairile si ironiile adolescentei hotarate sa ia in deradere regulile stupide impuse de adulti.
Doria are 15 ani si locuieste in suburbia imigrantilor din Paris. Originea marocana o candamna la marginalizare, dar ii daruieste umorul si talentul de a darama cliseele unei societati ipocrite, prin remarci acide. In drumul spre marginea Parisului, civilizatia franceza se deformeaza si capata dimensiuni caricaturale. Cantecele din filmele alb-negru sunt inclocuite de protestele pe ritmuri de hip-hop.
La periferia capitalei franceze incepe universul paralel. Este o replica aliena(n)ta a continentului african, in care familia extinsa este inghesuita in apartamente sociale si originea etnica este marcata prin graffiti. Ca un paradox al segregarii culturale, “micul Magreb”, cartierul imigrantilor, poarta denumirea de “Cartierul Paradisului”, unde fericirea se vinde in iluziile traficate alaturi de hasis.
Pentru Doria, nefericirea inseamna plecarea tatalui. Mama Doriei nu-i putea darui fiul mult visat, iar acesta se reintoarce in Maroc pentru a-si gasi o noua sotie, mult mai fertila. Abandonul patern este momentul in care adolescenta ajunge sa descopere toate prejudecatile tarii de origine. Isi dispretuieste tatal si ii place sa isi imagineze ca va avea un frate prost, pentru ca povestea familiei a invatat-o ca “prosita se trage din tata-n fiu”.
Plecarea tatalui coincide cu o invazie de asistenti sociali. Dar nu e suficient. Doria e trimisa la o psihoterapeuta. Daca e luni, ea trebuie sa se prezinte la cabinetul doamnei Burlaud, pe care o detesta, din cauza ca “e batrana, nasoala si miroase a crema impotriva paduchilor”. Oricat ar incerca Doria sa-si tina tristetea pentru ea, doamna Burlaud adulmeca imediat framantarile adolescentine, mai ales daca sunt provocate de abandon.
In imaginea Doriei se proiecteaza insusirile detestate de ambele tari ce isi disputa apartenenta ei: exoticul respins de francezi si feminitatea stigmatizata de capul familiei traditionaliste. Tristetea provocata de plecarea tatalui se inteteste la granita dintre periferia marocana si restul Parisului. Pentru multi francezi inca nu s-a inventat un dictionar al obiceiurilor din tara Doriei. Un copil marocan devine o aparitie bizara, fara identitate.
Cand eram mica si ma ducea maica-mea la groapa cu nisip, niciun copil nu vroia sa se joace cu mine (…) Odata tin minte ca faceau o hora si au refuzat sa-mi dea si mie mana pentru ca era ziua de dupa Aid, Sarbatoarea Mielului, si mama ma daduse cu hena in palma dreapta. Creierasele alea zornaitoare au crezut ca sunt murdara.
Viata Doriei are toate ingredientele nefericirii, dupa cum si ea sustine. Este saraca, neacceptata, are note mici, nu o sa ajunga in lumea glamour promovata de reviste, nu s-a nascut baiat, uraste compasiunea simulata de asistentii sociali care nu inteleg o iota din obiceiurile ‘altora’, are o mama exploatata de un sef rasist si trebuie sa urmeze scoala de coafeze, pentru ca liceul unde invata a exclus-o din programele destinate ‘repetentilor’.
Cand apare nefericirea, toate zilele sunt la fel sau, cum se zice in limba metisa din suburbii, kif-kif demain, azi ca maine si poimaine. Pentru o adolescenta ca Doria, nefericirea nu e plata si gri, ci presarata cu umorul dulce-amar prin care adolescentii aflati intre doua lumi fac praf minciunile si ipocrizia moralistilor care impun reguli, dar pe care nici macar ei nu le mai respecta. Nefericirea Doriei nu o face apatica. Revolta ii ascute imaginatia si ii ofera un arsenal plin de cuvinte usturatoare la adresa tatalui.
In mijlocul nefericirii, Doria isi gaseste, pana la urma, si prieteni. Un fost vanzator de hasis ce-i recita din Rimbaud o apara ca un tata si un premiant tunisian, care o ajuta la teme, ii ofera primul sarut. Asistentele sociale nu mai par nici ele atat de rele dupa ce o inscriu pe mama Doriei la un curs de alfabetizare, iar ‘pampalaul’ care isi ascundea fanteziile in timp ce o medita are din ce in ce mai putine cosuri.
Inca de la primul roman, Faiza Guene reuseste sa contureze un personaj memorabil, vivace. Spiritul de observatie al Doriei si viziunea satirica asupra societatii peste care ea presara jargonul adolescentin capteaza atentia cititorului, in timp ce in mintea lui se perinda imaginea unei eroine a suburbiilor, plina de candoare si cu replici savuroase.
Puteti comanda online cartea Azi ca maine si poimaine de pe siteul editurii IBU Publishing.
Autor: | Faiza Guene | An aparitie: | 2009 |
Titlu: | Azi ca maine si poimaine | Pret: | 20.92 RON |
Nr. pagini: | 171 | Editura: | IBU Publishing |
Subiecte: _Autor: Faiza Guene, _Comentator: Adriana Gionea, Editura: Ibu Publishing | Nici un comentariu »