![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Yasmina Reza – Fericiti cei fericiti | Pagina principala | Anton Cehov – Un roman cu un contrabas si alte povestiri »
Erhan Afyoncu – Suleyman Magnificul si sultana Hurrem. Dragoste si moarte la Istanbul
Articol postat de Adriana Gionea
Autor: Erhan Afyoncu;
Titlu: Suleyman Magnificul si sultana Hurrem. Dragoste si moarte la Istanbul;
Cartea bate filmul, mai ales daca a fost scrisa de un istoric pasionat de perioada marelui Imperiu Otoman, ajuns la un apogeu al dezvoltarii legislative si culturale sub domnia lui Suleyman Magnificul. Erhan Afyoncu, autorul volumului Suleyman Magnificul si sultana Hurrem. Dragoste si moarte la Istanbul, le face dreptate celor suparati pe audienta-record a serialului ce-i are ca protagonisti pe marele padisah si pe favorita lui, oferind o alternativa riguroasa, dar nu mai putin atragatoare, si completeaza informatiile telespectatorilor care, ademeniti de stralucirea decorurilor de la Topkapi, navigeaza pe internet mai ceva decat flota otomana pe marile involburate, sperand sa mai afle ceva nou despre adevarata Hurrem, ce aproape ca l-a eclipsat de Magnific.
Viata lui Suleyman si a sclavei rutence ajunse consoarta oficiala (singura din toata istoria otomana) nu are nevoie de prea multe inflorituri si de alte scorneli pentru a deveni o poveste captivanta. Insasi istoria personala a semanat cu filmele pline de aventuri, cuceritori, tradari, secrete, rivalitati si intrigi, asadar o carte (bazata pe documente) despre epoca lor este suficienta pentru a-i acapara pe amatorii de biografii tumultuoase. Scrierile cronicarilor si tonul neutru al istoricului Erhan Afyoncu nu au fost suficiente pentru a domoli pornirile fanteziste ale telespectatorilor din fostele tari cucerite de Suleyman, dar macar le-a oferit un reper veridic referitor la importanta fiecarui personaj in evolutia unei epoci de aur pentru otomani.
Atat Suleyman, cat si Hurrem au fost niste inovatori in arta conducerii. Magnificul a modernizat codul de legi al otomanilor, de unde i se trage si denumirea de Legiuitor, iar Hurrem aduce rolul femeii din harem la nivelul conducatorului masculin. A fost singura femeie capturata exclusiv pentru anumite placeri ale sultanului care a devenit consoarta oficiala, confidenta, sfatuitor si pion diplomatic subtil, daca ne luam dupa relatarile ambasadorilor venetieni. Biografia ei, care s-ar fi putut incheia prin uitarea harazita unei sclave imbatranite din harem, poate fi o lectie adresata multor femei ce-au trait cu teama de-a fi date la o parte. Nu corpul te ajuta sa fii aleasa, ci o minte sclipitoare, naturaletea si dorinta de-a invata. Hurrem, o povestitoare neintrecuta in palat, a fost autodidacta. Invatase legile Imperiului, literele complicate ale noului sau grai si purtarile rafinate prin care i-a impresionat pe trimisii regilor apuseni.
Cand a venit la putrere, la 26 de ani, Suleyman avea la picioare unul dintre cele mai mari teritorii din lume si o vistierie ale carei sume le intreceau pe cele ale Venetiei, ale Frantei si ale Spaniei, principalele rivale in calea suprematiei otomane. Imediat dupa mostenirea puterii, a cucerit Belgradul si Rodosul, amenintand Europa de Apus, care se temea de pierderea Cetatii Sfinte, Roma. In perioada lui Suleyman, Imperiul Otoman semana cu imaginea unei caracatite pregatite sa-si intinda tentaculele asupra intregii lumi. Din Anatolia pana-n Persia safavida, de pe tarmurile marilor orientale pana-n Maghreb, de la Istanbul pana la Damasc, Imperiul inghitea lacom teritoriu dupa teritoriu. Mediterana, Marea Neagra, cetatile Rasaritene ale Europei si Drumul Matasii erau sub iataganul otoman.
Cuceririle marilor drumuri comerciale au fost dublate si de-o reforma legislativa fara precedent. Suleyman a renuntat la multi slujbasi corupti, a eliberat artistii captivi, adusi de tatal sau din tarile cucerite, si a eliminat pedepsele nedrepte. Un conducator luminat pentru contemporanii mandri ca pot face parte din cel mai mare imperiu, dar urat de locuitorii tinuturilor ce-au ajuns niste anexe marunte ale puterii otomane, Suleyman a fost plin de contradictii. Intelept si razboinic nemilos, manuia sabia, dar si uneltele artizanului, fiind initiat in mestesugul bijutierilor de un grec, in adolescenta. Marile campanii de cucerire au influentat diplomatia si relatiile politice dintre statele apusene, obligate sa-si gaseasca noi aliati. Cata vreme a domnit Magnificul (precla data chiar de adversarii lui), in Europa s-a format o falie culturala, prin care Orinetul si Occidentul, odata despartite, nu mai erau niste opozitii strict geografice, capatand simbolul conflictului dogmatic.
Cea de-a doua parte a cartii ii este rezervata lui Hurrem, despre care nu exista multe date consemnate de cronicarii vremii, mai ales ca nu i s-a dat mare importanta, la inceput, acestei sclave rapite din casa unui preot rutean umil. Roxelana era numele sau, dar nici acest detaliu nu este o certitudine. A fost capturata inainte de-a deveni o adolescenta, vanduta si adusa in haremul padisahului chiar de mana lui dreapta, Ibrahim Pasa, careia sultana oprimata avea sa-i vina de hac (pe seama ei se pune asasinarea pasei ce-l sprijinea pe Mustafa, copilul primei favorite a sultanului, frumoasa cercheza Mahidevran).
Portretul sultanei Hurrem este inselator. Contemporanii au detestat-o din cauza unei ascensiuni nepermise femeii orientale, cu atat mi putin unei sclave dintr-un tinut strain, plini de ghiauri. Slujbasii clevetitori sau ienicerii care i-au jurat credinta lui Mustafa, copilul rivalei sale din harem, au considerat-o drept o mare intriganta si vrajitoare, care l-a prins in mrejele sale pe marele sultan prin tot felul farmece obscure. Cum altfel il putea convinge sa o ia de sotie, gest irepetabil in toata lumea otomana? Totusi, relatarile ambasadorilor venetieni si corespondenta dintre aceasta si Magnific au dezvaluit sensibilitatea unei femei aplecate spre literatura si poezie. In scrisorile sale presara versuri si trimiteri spre una dintre cele mai frumoase povesti de iubire din spatiul musulman, Leyla si Mecnum. Acesti trimisi venetieni la Inalta Poarta subliniaza trasaturile delicate si veselia sultanei, care l-a cucerit pe Suleyman prin simtul umorului, de unde i se trage si numele turcesc, Hurrem (“cea vesela, zambitoare”).
Sultana Hurrem ajunge faimoasa in secolul reginelor, al femeilor influente, al sotiilor care ies din umbra marilor conducatori atunci cand interesele politice o cer. Secolul de aur otoman este si perioada Caterinei de Medici, o alta personalitate feminina acuzata de vrajitorie (cum a fost si Hurrem), dar si a Glorianei. Hurrem a deschis o poarta interzisa, prin care femeile din harem care i-au urmat s-au putut strecura in salile marilor hotarari privind statutul acestora in lumea barbatilor. Nici o femeie din acea lume nu si-a castigat privilegiile folosindu-se de minte, asa cum a facut Hurrem, considerata “ratusca urata” a haremului.
Celor hotarati sa-i puna-n spate asasinate si comploturi, Hurrem le-a raspuns prin acte de caritate. A construit spitale si adaposturi pentru saraci, dar si locuri unde aveau sa-si gaseasca odihna pelerinii in drum spre Mecca. Constructiile ridicate pentru cei mai putini avuti s-au intins din Istanbul pana in Arabia.
Aceasta carte prezinta evenimentele importante din viata unor personalitati devenite niste fete diferite ale unei singure monede-puterea. Armele si poezia, campaniile rasunatoare si cuceririle subtile au marcat relatia unui cuplu bizar pentru acele vremuri, in care sclava nu cunostea binefacerile demnitatii, femeia isi cam stia locul (mereu in alcovul placerilor, nu in fata cuvantului scris), iar conducatorii isi tratau roabele din harem de parc-ar fi fost niste curmale “pe alese”.
La baza cartii scrise de istoricul Erhan Afyoncub sta o documentare amanuntita, care include si marile cronici de acum cinci veacuri, precum si datele oferite de corespondenta dintre Suleyman si regii Europei. Pentru cititorii speriati de cursurile in care accentul se punea exclusiv pe memorarea a unor date, fara explicatii suplimentare, acest volum devine captivant mai ales prin abilitatea unui profesor talentat de a-i ajuta sa inteleaga un context global, trasand o punte intre diplomatia otomana, suprematie, reformele aduse de Luther si Calvin, explicand mai bine implicarea lui Suleyman in confliectele iscate intre monarhii Europei sau intre sultanii tarilor musulmane.
Puteti comanda online cartea Suleyman Magnificul si sultana Hurrem. Dragoste si moarte la Istanbul de pe site-ul Editurii Corint.
| Autor: | Erhan Afyoncu | An aparitie: | 2013 (tradusa in limba romana) |
| Titlu: | Suleyman Magnificul si sultana Hurrem. Dragoste si moarte la Istanbul | Pret: | 24.90 RON |
| Nr. pagini: | 224 | Editura: | Corint |
Subiecte: _Autor: Erhan Afyoncu, _Comentator: Adriana Gionea, Editura: Corint | 1 Comentariu »
02, 06, 2015 la 6:01 pm
Vă rog frumos,îmi puteţi spune cât costă această carte?Mulţumesc!