![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Mecanici Poetice cu Jean-Lorin Sterian | Pagina principala | Poeme persane »
Dan Stanca – Craii si mortii
Articol postat de Adriana Gionea
Autor: Dan Stanca;
Titlu: Craii si mortii;
Imaginati-va cum o masina a timpului ii aduce pe craii lui Mateiu Caragiale in Bucurestiul comunist, apoi in cel postdecembrist. Isi vor gasi locul? Isi vor mai pastra obiceiurile de boemi decadenti? Ce deghizari “moderne” le vor lua viciile manifestate pe deplin in alt veac? Ce pare a fi o satira legata de reversul putred al transformarilor sociale, se transforma intr-o proza avand insertii poetice despre o calatorie in timp ca ultim refugiu al celui ajuns intr-un impas. Pasadia cel amator de placeri, Pargu cel schimonosit de slabiciuni purulente si melancolicul Pantazi vor fi priviti de Horia, un gazetar cu aspiratii scriitoricesti neimplinite, ajuns in plina criza existentiala. Decaderea lor, implicarea in activitati dubioase, boala si uitarea il determina pe unul dintre acestia sa exprime rezultatul unei reflectari dureroase, prin care ne-a dat de-nteles ca-n trecut au ramas craii, iar prezent, mortii. Craii si mortii este un roman prin care Dan Stanca descrie cel mai bine o ruptura la nivel de memorie colectiva, intre istorie si amnezia regizata cu brio in perioada comunista.
Odata inceputa lectura, cititorul poate urmari doua fire narative. Unul prezinta dramele unui jurnalist angajat la Scanteia tineretului, desi nutrea un puternic dispret fata de regimul politic, nevoit, apoi, sa-si recicleze talentul gazetaresc in perioada capitalista. Al doilea fir narativ oscileaza intre biografia transgenerationala a protagonistilor din Craii de Curtea Veche (asa cum si-o inchipuie Dan Stanca in prezent) si avatarurile acestora nevoite sa treaca de la redactia ziarului comunist la capcanele unei societati noi, dupa revolutia din decembrie ’89. Nu lipsesc nici trimiterile spre legendele tesute in jurul cavalerilor de Malta, urmasii cruciatilor, legende pe care Dan Stanca le va lega de arborele genealogic al crailor, incat anumite pasaje ale romanului tes o naratiune captivanta pentru cei pasionati de romanele istorice. Nu sunt excluse nici misterul si nici tabloul nostalgiilor maligne, specifice unei estompari a limitei dintre prezent si trecut. In final, ramane o proza oniric-suprarealista, ca-n povestirile scrise de Mircea Eliade.
Daca i-ai compara pe cei trei crai ajunsi niste gazetari la Scanteia si pe stramosii lor din romanul scris de Mateiu Caragiale, ai avea in fata niste petrecareti stransi in carciumile anonime, cu niscai aplecari poetice, obligati sa priveasca niste portrete din alt secol, ajunse intr-o consignatie dupa un raid ilegal printre ruinele unui conac lasat in paragina. Craii din tablouri stiau cum sa-si poleiasca decandenta cu stil, inconjurati de parfumul deliciilor de altadata, fie c-au fost aduse de faldurile sub care asteptau rotunjimile feminine, fie c-au provenit din licori bahice rare. Colegii lui Horia, personajul central, poarta, intamplator, numele de familie: Pasadia, Pirgu, Pantazi, fara a le cunoaste originea livreasca, preocupati mai mult de itele nomeclaturistilor. Odata cu prabusirea erei comuniste vor cunoaste paragina unei existente ce si-a pierdut rostul, desi ei si-au dorit mereu libertatea postrevolutionara, sustinuta in discutii subversive langa un pahar.
Horia, un scriitoras fara prea multe sanse de afirmare, devine martorul decaderii noilor crai. Pasadia, iubitorul voluptatilor si urmas al boierilor cu spirit, generozitate boema si huzur rafinat, cade-n patima speculatiilor cu iz afacerist, punand casele stramosilor drept gaj. Pierde si ajunge sa fie veriga putreda a unei stirpe ce s-a tinut, pana atunci, departe de mizeria vietii. Pirgu, suparat ca poarta numele unui personaj caracterizat printr-o depravare viermanoasa, se vede un poet ruinat, pe care noua societate nu-l mai recunoaste. Inainte de ’89 scrisese zeci de volume (fara versuri “patriotice”), iar criticii il considerau talentat, dar s-au evaporat si el a ramas fara sustinere, internat intr-un spital de boli psihice, unde repeta noul sau nume-Pavel, adoptat si de trei cavaleri de Malta, refugiati la Moscova pentru a scapa de Napoleon.
Povestea cavalerilor este spusa intr-o tentativa romanesca de Horia, care vede in ei niste stramosi ai lui Pirgu, ce-au putut anticipa, acum sute de ani, urgiile abatute asupra tarului, apoi maladiile si foametea cazute peste Rusia in Al Doilea Razboi Mondial. Povestea cavalerilor ajunsi la Rasarit, in inima Rusiei, devine metafora unei lumi uitate de istorie, plina de niste detalii simbolice halucinante, o lume ascunsa in genealogia lui Pirgu ca-ntr-un sarcofag al vremurilor apuse, ale caror valori parasite vor sa iasa la suprafata.
Cei trei stramosi ai crailor decadenti parasesc Malta, stau o perioada sub ocrotirea tarului, apoi vin in Bucurestiul aflat intre Fanar si emanciparea occidentala ce ameninta salvarii si dadea jos islicul in secolul al XIX-lea. Nu sunt bine primiti nici aici deoarece le vorbesc fiilor de boieri despre un progres amenintator pentru stapanirea de atunci. Haimanalele, saltimbancii, sarlatanii si cersetorii pripasiti abil printre ruinele Curtii Domnesti le vor fi noile gazde. Aici se opreste povestea vechilor cavaleri si apar craii ultimului dezmat inaintea sfarsitului unei epoci. Amintirea finalului dramatic ii va uni pe noul Pasadia, misteriosul personaj al romanului scris de Mateiu Caragiale, deghizat intr-un muncitor dintr-o tipografie, si pe Horia. Dupa ultima conversatie purtata intr-o crasma de la periferie, isi vor sterge urma.
Dan Stanca este capabil sa-ntretina o atmosfera stranie, o lume intre doua veacuri opuse. Isi plimba cititorul dintr-un Bucuresti al blocurilor cenusii intr-o capitala plina de hanuri, trasuri, case vechi si cotropite de gradinile abundente, intr-o perioada in care fracul incerca sa alunge salvarii si caftanul. Trecerea dintr-o epoca in alta devine asemenea unei clepsidre, dar in loc de nisip avem biografia protagonistilor, care, din craii galanteriei tarzii, cu iz usor desantat, cat sa le dea culoare, ajung niste artisti trandavi, dupa ce s-au prelins dintr-un veac in altul.
Povestea noilor crai, reincarnari amnezice ale unor eroi din alte veacuri, isi tine cititorii atenti pana la ultima pagina. Tocmai cand finalul romanului se apropie, simbolurile, imaginile specifice unui realism magic adaptat la tabloul Bucurestiului de acum aproape doua veacuri si noile semnificatii atribuite celor trei nume ale personajelor se aglomereaza intr-o lectura patrunzatoare.
Puteti comanda online romanul Craii si mortii de pe site-ul editurii Cartea Romaneasca.
| Autor: | Dan Stanca | An aparitie: | 2012 |
| Titlu: | Craii si mortii | Pret: | 216 |
| Nr. pagini: | 24.95 | Editura: | Cartea Romaneasca |
Subiecte: _Autor: Dan Stanca, _Comentator: Adriana Gionea, Editura: Cartea Romaneasca | Nici un comentariu »
