![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Muzică la Palatul Mogoşoaia | Pagina principala | Francois Mauriac – Therese Desqueyroux »
Elfriede Jelinek – Lacomie
Articol postat de Marinela Gheorghe
Autor: Elfriede Jelinek;
Titlu: Lacomie;
Autor recenzie: Adriana Serban;
Cine se bucura de un optimism debordant ar trebui sa stea departe de Elfriede Jelinek. Laureata a Premiului Nobel in 2004, autoarea pare sa-si imbibe cuvintele in venin si serveste viziunea sa intunecata oricui are destula tarie s-o digere. Totusi, talentul ei este remarcabil, maiestria cu care defineste drame intalnite la tot pasul este de necontestat. Elfriede Jelinek te invita intr-o lume rece si obscura, in care bucuria, speranta sau iubirea sunt doar cuvinte naive inventate intr-o lume diferita si necunoscuta de lumea ei. Iti va face cunostinta cu personaje aproape golite de sens, te va conduce pe un taram la limita suportabilului, la limita cu absurdul.
“Lacomie” spune, pe de-o parte, povestea unei femei singure si avide de afectiune, iar pe de alta parte, povestea unui jandarm lipsit de scrupule, avar si insetat de putere. Intre acestia nu se poate stabili decat o relatie de tip victima-calau, prada-vanator, iar in ecuatia lor va intra si un al treilea personaj, menit sa contureze si mai exact granitele care-i separa.
Jandarmul Kurt Janisch este un seducator, chiar daca are o sotie acasa si o familie de care sa se ingrijeasca. Femeile singure, instarite, sunt tinte perfecte pentru el. Indicele avutiei il constituie masina pe care acestea o conduc si care ii faciliteaza jandarmului accesul catre ele. Nu este manat de niciun sentiment uman, ci numai de instinctul posesiei. (“Femei singure, foarte ingrijite, dar trecute de prima tinerete, inhata tot ce misca si poarta pantaloni, ceea ce, la o adica, poarta si ele. Dar asta nu le ajunge si uneori primesc cate o bucatica in plus, care le starneste apetitul, carne la care nu se mai asteptau, dar care asteapta acum ceva de la ele.”). Exista doua tipuri de lacomie in acest roman: a lui, fata de proprietati si tot ce presupune bunastare materiala, si a femeilor fata de el. Cine e mai lacom castiga.
Gerti si Gabi sunt doua dintre victimele lui, si fiecare dintre ele va plati pretul slabiciunii pentru Kurt Janisch. Jelinek alege sa nu fie justitiara in romanul ei. Scriitoarea isi rezerva dreptul de a se rezuma doar la relatarea distanta a povestii, in ciuda faptului ca se joaca atat de-a persoana I, cat si de-a persoana a III-a. Nu veti gasi dreptate in acest roman, sau in oricare altul scris de aceasta autoare. In schimb, veti gasi un roman ca niciun altul, care va continua sa va obsedeze mult timp dupa ce i-ati intors ultima pagina.
Numarandu-se printre autorii mei preferati, nu pot decat sa o elogiez pe Elfriede Jelinek, in pofida (sau poate tocmai datorita) stilului ei intunecat, sumbru, care scoate la iveala cele mai monstruoase trasaturi ce ii pot defini pe oameni, precum si cele mai mari vulnerabilitati ale lor. Cred ca fiecare dintre cartile ei are un potential considerabil de a te transforma, de a te face sa vezi latura ascunsa a lucrurilor, partea mai putin stralucitoare a realitatii.
| Autor: | Elfriede Jelinek | An aparitie: | 2008 |
| Titlu: | Lacomie | Pret: | 9,99 lei |
| Nr. pagini: | 384 | Editura: | Polirom |
Subiecte: _Autor: Elfriede Jelinek, Editura: Polirom | Nici un comentariu »
