![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Garabet Ibraileanu – Adela | Pagina principala | Mo Yan – Sorgul rosu »
George Mihail Zamfirescu – Maidanul cu dragoste
Articol postat de Alexandra Sfica
Autor: G.-M. Zamfirescu;
Titlu: Maidanul cu dragoste;
In Romania, ca si aiurea, viata a inceput la sat. Progresul isi urmeaza calea de la sat la oras prin periferie, mahala sau, mai simplu spus, maidan.
Maidanul cu dragoste este, de fapt, reprezentat printr-o singura curte cu porecla rusinoasa, intr-o mahala cu nume la fel de rusinos. Curtea apartine casei cu nebuni, un complex (a se citi “adunatura”) de camere inchiriate de diferite tipologii specifice vietii de mahala.
Avem, pe de o parte, familii stabilite acolo pe termen lung, nedefinit, cum ar fi cuplul hamalul Gore si tiganca Safta, Gore fiind vlastarul ce a facut un pas inainte in drumul de la sat la oras, iar Safta fiind tiganca cu garoafa in dinti, ce le-a facut barbatilor din cele patru puncte cardinale ale mahalalei viata (si patima) mai usoare, pe vremea cand canta si juca alaturi de taraful ei in cele mai selecte restaurante periferice.
Maro si Tino, cuplul de greci, fac si ei parte din randul familiilor “legale”, cu o casnicie apasata de taine greu digerabile pentru locuitorii simpli ai casei cu nebuni. Pascu si Tinca, tantalaul si oloaga inversunata pe viata si gata oricand sa vocifereze cele mai groaznice mascari si blesteme, groaznice chiar si pentru mediul evident impur de mahala, formeaza si dansii o familie aiuritoare ce a dat nastere la doua fete plecate pe calea prostitutiei (Sultana si Domnica) si o fata inzestrata de narator cu o aura a puritatii, frumoasa, superba, temerara, sora mai mica Fana.
In casa cu nebuni isi mai duc existenta personaje fantomatice si episodice precum Tanasica, Ivan, personajul colectiv Nedu-Neicu (ilfoveni ingemanati in chip straniu de soarta, dar total neingemanati biologic), Madalina picior-de-lemn si fiica sa antisociala, Lenora, germanul Bela si alte multe, prea multe personaje cu rol neinsemnat in viata “celor mari” din casa cu nebuni, dar atat de credinciosi tipologiilor din care fac parte (sluga naiva, nedreptatita de stapan, care intoarce si celalalt obraz; rusul credincios, descendent de vita nobila si fost revolutionar; mesterul german dedicat meseriei, muncitor si corect pana in maduva oaselor) incat pataniile lor par scrise in cuvinte colorate, ce nu-ti permit sa le ignori, protejandu-si dreptul la existenta.
Adevarata familie ce intereseaza cititorul, prin prezenta bizara in acel mediu, este cea formata din Puisor-mare, Puica si fiul lor Puisor-mic.
Puisor-mic, Iacov (asa cum ni se destainuie dupa mai bine de 40 de pagini- grozaviile care-i schingiuiesc sufletul pur de copil il fac sa uite uneori ca este si el o fiinta umana cu trecut si prezent palpabile, nu doar un spectator mut la teatrul mahalalei) este cel care ne ofera aceasta fresca de tipologii, strans legata de tipologiile comice ale lui Caragiale, prezentate acum in cheie tragica.
Suflet sensibil, Puisorul de paisprezece ani indrageste maidanul in care se simte liber, dar este bruscat de faptul ca acest maidan este legat de zona industriala a periferiei Bucurestiului, unde oameni injugati la cursa vietii, fara bucurii, fara teluri, fara sa traiasca de fapt cu adevarat, nu gusta viata decat prin dragoste si moarte. Dragostea petrecuta fortat prin grajduri sau compartimente goale de tren si moartea tumultuoasa si grotesca sub rotile unei locomotive, intr-un accident la fabrica sau in vreun incendiu ce arde oameni si porumbei albi deopotriva.
Iacov nu are insa puterea de intelegere pentru un mediu atat de complex din punct de vedere psihologic, astfel ca marile taine ale casei cu nebuni ne sunt revelate de un narator omniscient, competent in meseria lui de a dezgropa trecutul nedorit al personajelor si de a fi la curent cu toate barfele cartierului.
Acest narator, si nu puisorul de paisprezece ani, imparte scena maidanului in dragoste si moarte, Eros si Thanatos. Eros, care poate fi intruchipat in mod sublim de dragostea elegiaca purtata de Tino pentru sotia sa Maro, dar si in mod grotesc de pornirile animalice pe care le resimte (si le urmeaza) Gore de fiecare data cand se afla in preajma unor tinere inocente si vulnerabile, bucuroase uneori ca “scapa numai cu atat”.
La randul lui, Thanatos este intruchipat diferit, dar intotdeauna socant si fara drept de replica. Falfairea mortii poate decide sa desparta o mama de copilul ei sau sa purceada la tragedia unei copile, ucise doar printr-o piatra aruncata la intamplare, in multime. Nimic nu mai pare strigator la cer in mahalaua unde si speranta e mistuita in flacari.
Dragostea si moartea, in diferitele lor avataruri (aventurile Saftei ce se dovedesc a fi sacrificii pentru barbatul iubit; bataile crunte pe care le sufera Maro in mod voluntar, ca pret al iubirii ce i-o poarta lui Tino, avand in vedere ca bataia este singurul moment de intimitate pe care-l poate impartasi cu acesta) sunt, intr-adevar, singurele ce anima mahalaua, acest pas impietrit in calea evolutiei, prins intre sat si oras, dar nemaiavand cum sa faca parte nici din unul, nici din celalalt.
Puteti comanda online cartea Maidanul cu dragoste de G.-M. Zamfirescu de pe site-ul dedicat colectiei Biblioteca pentru toti.
| Autor: | George Mihail Zamfirescu | An aparitie: | 1933 (prima editie) – 2009 (editia actuala) |
| Titlu: | Maidanul cu dragoste | Pret: | 10,99 |
| Nr. pagini: | 427 | Editura: | Litera International |
Subiecte: _Autor: George Mihail Zamfirescu, _Comentator: Alexandra Sfica, Colectia: Jurnalul National, Editura: Litera | Nici un comentariu »
