![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Jeanette Winterson – Pasiunea | Pagina principala | Cristian Preda – Partide si alegeri »
Henry Miller – Primavara neagra
Articol postat de Alex Sima
Autor: Henry Miller;
Titlu: Primavara neagra;
A aparut in anul: 1936 la ei, 2001 la noi;
Autor recenzie: Flavie;
***** Stiam ca am sa-l citesc pe Henry Miller. A fost o experienta inedita si savuroasa pentru mine. Cele mai neasteptate combinatii de cuvinte… idei exprimate atat de direct, atat de onest si atat de simplu. Henry Miller nu scrie frumos, in sensul ca nu pretuieste in mod necesar un limbaj sensibil. Henry Miller e brutal. E incisiv in introspectiile pe care si le face si este cat se poate de lucid, chiar si atunci cand aluneca, subtil si treptat, in suprarealism. Culegerea de nuvele Primavara neagra este dedicata scriitoarei Anais Nin, cu care Miller a avut o aventura de mai multi ani.
***** Incepand cu “Arondismentul nr.14”, un omagiu adus cartierului in care a copilarit si incheind cu “Un maniac megalopolitan”, cartea cuprinde o multime de detalii autobiografice. E ca si cand ai avea in mana o cutie veche de lemn si, rand pe rand, ii descoperi fiecare incrustatie. Henry Miller rememoreaza intamplari de cand era mic, isi aminteste de clientii tatalui si bunicului sau croitori, de prietenii usor stranii, cu obiceiurile lor extravagante, iar cu ultimele nuvele (“Viata nocturna”, “Hoinarind prin China”, “Burlesca”, “Un maniac megalopolitan”), autorul se proiecteaza in suprarealism, provocandu-si cititorii la un exercitiu de imaginatie si comprehensiune.
***** Fiecare din cele 10 nuvele are un motto care anticipeaza ideea scrierilor si este redactata la persoana I. Descrierile sunt fruste, fara multi tropi, stilul este direct, iar limbajul este usor libertin.
***** Henry Miller isi arata preferinta pentru omul de la periferia societatii si se inclina catre partea intunecata a vietii, gasind insa in ea un strop de lumina murdara, redata excentric prin scris. Lumea lui Miller este extravaganta, aproape socanta. Felul in care abordeaza lucruri simple din viata, preferinta pentru anumite tipuri de obiecte si disecarea fiecarei imagini sunt insusiri care il individualizeaza pe scriitor.
Trecem fara sa stim de la o scena la alta, de la o varsta la alta, de la o viata la alta. Dintr-o data, in timp ce te plimbi pe strada, in realitate sau in vis, intelegi intaia oara ca anii au zburat , ca toate acestea au trecut pentru totdeauna si ca vor trai doar in amintire; apoi memoria se rasuceste inspre interior cu o ciudata, fascinanta sclipire, si reiei mereu aceste scene, aceste incidente, in vis sau in reverie, plimbandu-te pe o strada sau stand cu o femeie, citind o carte sau vorbind cu un strain… dintr-o data, dar intodeauna cu teribila insistenta si acuratete, aceste imagini se insinueaza, se ivesc ca nalucile si-ti cuprind toate fibrele fiintei.
Arondismentul nr. 14
N-aveti decat ca maine sa va distrugeti lumea. N-aveti decat sa cantati in Paradis, deasupra ruinelor fumegande ale oraselor voastre. Dar asta-seara mi-ar placea sa ma gandesc la un singur om, un om fara nume si tara, un om pe care il respect pentru ca nu are absolut nimic in comun cu voi – eu insumi. Asta-seara voi medita la cel care sunt eu.
Un maniac megalopolitan
***** Miller nu este acel tip de scriitor despre care sa discuti la o intalnire lejera; desi are un fel de-a scrie simplu in aparenta, ideile lui sunt adanci. Miller nu e scriitorul a carui opera sa o rezumi. Pe Henry Valentine Miller il citesti si stai o zi, doua, trei, o saptamana si te gandesti, rememorand fraze din carte, la semnificatiile descoperite de el. A mai scris despre Primavara Neagra si Mihaela Butnaru.
Henry Miller - Primavara neagra,
Subiecte: _Autor: Henry Miller, _Comentator: Flavia Dragan | 2 Comentarii »
13, 11, 2008 la 11:03 pm
“Cu tine se ajunge atat de departe de realitate incat aproape ca e nevoie sa iei bilet dus-intors.”
Miller catre Anais Nin, citat de catre aceasta in propriul “jurnal al dragostei”-“Incest”
Asa e Miller 🙂
16, 12, 2009 la 1:09 pm
cum reusesc si eu sa gasesc henry miller- plexus,carte cautata in toate librariile si nu am reusit s-o gasesc,nici macar pe site-uri/