![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Eric Frattini – Sfanta Alianta (500 de ani de spionaj la Vatican) | Pagina principala | Pierre-Andre Taguieff – Iluminatii »
Yasunari Kawabata – Maestrul de go (Meijin)
Articol postat de Alex Sima
Titlu: Meijin (Tradus in: Maestrul de go);
Autor: Yasunari Kawabata;
A aparut in anul: 1954 la ei, 2008 la noi;
Autor recenzie: Gionea Adriana;
***** Romanul Maestrul de go este considerat unul dintre cele mai reusite scrise de Yasunari Kawabata, devenind rapid o piesa de colectie pentru iubitorii literaturii japoneze. Popularitatea sa nu se datoreaza neaparat ecoului pozitiv venit din partea criticilor avizati, cat temei abordate, care se leaga de mostenirea culturala a Japoniei, reactualizata si reinterpretata in toate operele lui Kawabata.
***** Yasunari Kawabata isi construieste romanul in jurul relatarii ultimei partide a celui mai mare jucator de go. Partida de go ar fi coincis cu retragerea glorioasa a maestrului, dar cel care iese invingator este Kitani, un jucator mai putin experimentat, dar foarte ambitios si hotarat sa-i rastoarne suprematia. Tenacitatea jucatorului mai tanar simbolizeaza o societate japoneza in care inovatia si atitudinea rebela in raport cu traditia castiga in final.
***** Interesul pentru go, cel mai popular joc din Japonia, devine o incursiune adanca in psihologia nipona. Preluat din China secolului al VII-lea (asa cum este specificat si in prefata romanului), goul a depasit limitele agrementului rafinat practicat de nobili, pentru a fi transformat de japonezi intr-un amplu ritual, in care forta interioara, tinuta, atmosfera si frumosul au devenit canoanele unei evolutii spirituale.
In Japonia, goul este mai mult decat un simplu joc, un diverstisment, a devenit o Cale si o Arta. Venind din vremuri stravechi, in el pulseaza misterul si inaltele calitati ale Orientului.
***** Editia in limba romana a romanului contine si o introducere accesibila cu privire la importanta si regulile goului, desi romanul nu este o simpla cronica a partidei de adio in care cel mai talentat maestru pierde in fata unui aspirant tenace si ambitios. Kawabata nu este interesat de actiune, de o desfasurare tumultuoasa a evenimentelor sau de succesiunea scenelor. Scriitorul japonez descrie profunzimea sensibilitatii umane, care evadeaza subtil de sub calmul solemn al unui ritual devenit ermetic pentru neinitiati. Gobanul (echivalentul tablei de sah intr-o partida de go) devine un spatiu in care miscarile atente sunt expresia ierarhiei sociale, a respectului pentru maestru, respect imbinat mereu cu dorinta de rasturnare a cutumelor vechi de sute de ani.
***** Cel mai inalt titlu atribuit unui jucator de go este cel de Meijin. Un Meijin, asemenea unui mare artist, beneficiaza de admiratia si de privilegiile sociale daruite unui initiat inzestrat cu talent. Devine respectat pentru ca este intruchiparea perfectiunii, a desavarsirii umane. In societatea japoneza traditionala, prezenta unui maestru era intampinata prin supunere. Precum un mare intelept mistic din apropierea templului, maestrul de go simboliza legatura cu echilibrul divin. Orice pretentie cu privire la regulile partidei ii era indeplinita, asa cum devenea ordin, candva, dorinta unei persoane care detinea un rang superior. Singurul care ii contesta aceasta autoritate este chiar adversarul sau mai tanar. Rebelul mai putin experimentat reuseste, in final, sa domine jocul.
***** Parcurgand romanul, cititorul occidental observa cum orice element traditional valorizat de societatea japoneza simbolizeaza rafinamentul prin care este savurata profunzimea relatiilor interumane. Pentru japonezi, ritualurile atat de prezente in viata sociala au menirea de a pastra intacta aspiratia umana catre perfectiunea la care se ajunge numai prin contemplarea estetica din fiecare moment al prezentului.
***** Kawabata nu uita sa reaminteasca de armonia regasita prin arta, omniprezenta in viata japonezului. Fiecare scena a romanului este insotita de o descriere lenta a operelor de arta din incaperile in care se desfasurau partidele de go, incat cititorul are impresia ca asista la prezentarea decorului pentru o scena de teatru.
***** Yasunari Kawabata reuseste sa transforme relatarea unor partide de go intr-un elogiu adus culturii japoneze, atat de obsedata de atingerea desavarsirii. Totusi, Kawabata renunta la adoptarea unui ton solemn in favoarea compasiunii pentru destinul uman. Relatand ultimele secvente din viata maestrului invins, Kawabata aminteste de singuratatea celui care este admirat numai cand reuseste sa detina suprematia. Meijinului i se refuza o ultima invitatie la cina adresata jurnalistului care a relatat partida de adio, insusi Yasunari Kawabata, reprezentant al ziarului care a organizat jocul de go.
***** Finalul romanului demonstreaza ca in cultura japoneza un maestru devine subjugat de talentul sau, sursa a unui destin dramatic stabilit de legile ancestrale ale continuitatii traditiei. Priceperea sa devine singurul mod de a relationa cu lumea, cu semenii. Cartea Maestrul de go poate fi comandata de pe Diverta Online.
Yasunari Kawabata - Maestrul de go (Meijin),
Subiecte: _Autor: Yasunari Kawabata, _Comentator: Adriana Gionea, Editura: Humanitas | 3 Comentarii »
22, 03, 2011 la 10:45 pm
Stie cineva sa-mi spuna va rog de la cine este lucrarea de pe coperta?
23, 03, 2011 la 12:12 pm
La inceputul volumului scrie ca aceasta coperta a fost realizata de Ionut Brostianu.
05, 12, 2016 la 2:55 am
[…] Alex Sima […]