![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Don DeLillo – Cosmopolis | Pagina principala | Almudena Grandes – Te llamare Viernes »
Warhol
Articol postat de Adriana Gionea
Titlu: Warhol;
A fost inspirat din afisele culturii de masa, influentand, la randul sau, tehnica afiselor publicitare. A fost unul dintre promotorii curentului Pop, a jonglat cu figurile marilor conducatori, precum Lenin sau Mao, a imortalizat chipul unor criminali in serie, a fost adulat de sahul Iranului si impuscat de o misandra fanatica, chiar in atelierul sau. Daca nu ati ghicit pana acum despre ce pictor vorbesc, va mai dau cateva indicii: Fabrica, seria de portrete dedicate lui Marilyn Monroe, realizate in culori stridente, si fascinatia pentru artistii anilor ’60, printre care Jim Morrison, Mick Jagger sau Janis Joplin. Ati ghicit! Este vorba despre Andy Warhol, pictorul care a ridicat ambalajele, supele Campbell si afisele publicitare la rang de arta, transformandu-le in noile simboluri culturale ale consumerismului postbelic.
Daca nu ti-a placut cultura Pop si nu ai la indemana un album de arta in care sunt prezentate ideile si contextul social din spatele lucrarilor sale, il vei considera pe Andy Warhol un superficial cu pretentii nejustificate de mare artist, un impostor comercial aciuat prin cercurile avangardiste din New York. Oare ce-o fi vrut sa arate copiind afisele publicitare sau expunand niste reclame in marile galerii, in loc sa le trimita revistelor pentru femei, unde le-ar fi fost locul? Raspunsul se regaseste chiar in motivul care genereaza indignarea privitorului nefamiliarizat cu stilul adoptat de Warhol. Pictorul a vrut sa exprime superficialitatea, aplatizarea emotionala, obsesia pentru bunurile materiale in serie, seducerea cumparatorului prin imagini tipatoare ale produselor accesibile, repetitivitatea alienanta, uniformizarea, toate contopite intr-un nihilism dureros de colorat. Privitorul care ii respinge lucrarile din cauza unei asa-zise simplitati (asumata de pictor) a compozitiei sau a imitatiei evidente nu stie ca, fara sa vrea, il ajuta sa-si atinga scopul: acela de a exprima oboseala consumerista, a productiei in serie. Scarba criticilor imita lentila prin care Warhol vedea golul unei generatii, chiar daca l-a umplut prin culori calde. Uneori, viziunea depresiva asupra lumii se livreaza in serie, insotita de astfel de culori.
Toata lumea arata si se comporta la fel, si devenim din ce in ce mai asemanatori. Cred ca toata lumea ar trebui sa fie o masina…pentru ca facem acelasi lucru de fiecare data. Iarasi si iarasi…Cartile de istorie sunt rescrise tot timpul. Nu conteaza ce facem. Toata lumea gandeste pur si simplu la fel, iar in fiecare an acest lucru e tot mai evident. Cei care vorbesc cel mai mult despre individualitate sunt cei care se opun cel mai mult devierii, iar in cativa ani lucrurile s-ar putea intampla invers. Intr-o buna zi, toti vor gandi doar ce vor dori sa gandeasca, iar apoi toata lumea va gandi probabil la fel; se pare ca asta se pretrece.
Multiplicarea imaginii, detasarea unui obiect de context, plasandu-l pe un fond monocrom, culorile tari, electrizante, constrastele puternice si compozitiile care imita o fotografie alb-negru, peste care au fost suprapuse culorile, scot la suprafata fetisurile culturale ale societatii occidentale. Repetarea imaginilor intr-un ritm obsesiv demitizeaza eroii cinematografului, dar a sanctificat produsele de masa, a caror imagine va fi plasata in centrul compozitiilor, fara a fi stingherite de prezenta altor obiecte. Aceste tehnici vor deveni modalitatea prin care Warhol va critica triumful obiectelor in serie asupra individualitatii. Produsele inspirate din reclamele folosite in centrele comerciale, inmultite in S.U.A pentru a simboliza renasterea puterii de cumparare dupa ravagiile celui de-al Doilea Razboi Mondial, sunt marite in picturile lui Warhol, obligandu-l pe vizitatorul expozitiilor sa inteleaga mai bine incarcatura emotionala a mesajului publicitar. Prin alaturarea culorilor si prin forma literelor, imaginea acestor obiecte, reproduse de Warhol, prezinta o noua clasificare a fiintelor umane, dupa criteriul valorii unui bun cumparat. Nu originalitatea si valoarea estetica stau la baza selectivitatii care definesc personalitatea in lumea pictorului, ci obisnuintele de consum, prin care o conserva sau un pantof devin comoara avand cod de bare. Este imaginea lumii noi, vazuta in atelierul pictorului Andy Warhol.
Absolvent al uneia dintre cele mai bune scoli de arta din Statele Unite, Warhol si-a inceput cariera prin realizarea catorva reclame, dar si prin decorarea unor magazine. Totusi, lucrarile destinate scopurilor comerciale mergeau dincolo de intentia trasformarii vizualului intr-un arsenal de necombatut al producatorilor. Dimpotriva, le-a deturnat intentia de a vinde bunuri perisabile, destinate placerilor de moment, deconspirand un mesaj psiho-social puternic. Datorita acestui mesaj, imaginile unor produse de masa devin concepte, simboluri si icoane ale omului modern, pastrandu-si valoarea artistica multa vreme de la iesirea de pe lista cumparatorului. Nu intampaltor, multe dintre lucrarile sale pot fi analizate atat in cadrul unui curs de istoria artei si de sociologie, cat si in cadrul unui curs de psihologia consumatorului.
In afara de picturile in care a criticat noua cultura a consumatorului, Andy Warhol a realizat, prin tehnica serigrafiei, portretele unor personalitati emblematice pentru secolul XX: de la vedete de cinema, la politicieni. Seria in care portretul lui Mao este multiplicat parodiaza visul propagandistilor de a promova imaginea unui dictator imprimand-o pe niste obiecte decorative, astfel incat sa fie integrate in viata de zi cu zi a “supusilor”, dar transformandu-l, fara sa-si dea seama, intr-un bun perisabil, demitizat.
Fie ca este vorba despre seria dedicata produselor de masa, de cea in care prezinta evenimentele dramatice ale anilor ’60 sau de portretele unor staruri de cinema, picturile realizate de Andy Warhol pot forma un muzeu al simbolurilor culturale din secolul XX, din care nu lipsesc nici filmele regizate de artist, mai putin apreciate decat picturile. La randul sau, Warhol a devenit o imagine repetitiva. I s-au dedicat mii de articole si pictoriale in care modelele ii imitau tunsoarea si postura, a fost omagiat prin campanii publicitare care foloseau imagini create folosindu-se tehinicile sale, femeile si-au modificat pozele utilizand programul Photoshop, inspirandu-se din seria de portrete multiplicate, inchinate lui Marilyn Monroe, iar Almodovar, unul dintre cei mai bine cotati regizori, s-a lasat influentat de creatiile sale. Acesta este finalul oricarui artist care impune un nou stil, devenind la randul sau, o imagine in serie, vazuta pe rafturile unei librarii sau in mijlocul unei petreceri tematice, printre sosiile marilor staruri.
Puteti comanda online albumul despre Andy Warhol de pe site-ul editurii Aquila.
| Autor: | An aparitie: | 2009 | |
| Titlu: | Warhol | Pret: | 27.92 RON |
| Nr. pagini: | 256 | Editura: | Aquila ’93 |
Subiecte: _Comentator: Adriana Gionea, Editura: Aquila 93 | Nici un comentariu »
