![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Ne vom putea plimba pe “Strada Fictiunii” | Pagina principala | Emil Andreev aduce Raul de sticla in Bucuresti »
Petre Pandrea – Brancusi. Amicii si inamicii
Articol postat de Adriana Gionea
Autor: Petre Pandrea;
Titlu: Brancusi. Amicii si inamicii;
Volumul Brancusi. Amicii si inamicii face parte din trilogia dedicata de Petre Pandrea artistului considerat “parintele sculpturii moderne”. Autorul evoca dialogurile purtate in atelierul parizian al sculptorului, dar si personalitatile care l-au hulit sau l-au inspirat pe artist.
Petre Pandrea, un student ambitios, scolit la marile universitati europene, il considera pe Brancusi un mentor spiritual. Portretul si viziunea artistica a lui Brancusi ii aminteau de idealul arhaic propovaduit in Oltenia natala. In imaginatia nostalgica a studentului aflat intr-un continuu pelerinaj academic prin Europa, Brancusi mai pastra cumpatarea, replica hatra si puritatea motivelor estetice stramosesti, reflectate si in sculpturile ce alcatuiesc ansamblul de la Targu- Jiu. In volumul dedicat lui Brancusi, cititorul va descoperi portretul afectiv al artistului. Fiecare trasatura elogiata de Petre Pandrea este o extensie a valorilor traditionale, cizelate in “decadentul” Montparnasse pentru a rasturna, apoi, estetica sculpturii universale.
Admiratorii lui Brancusi, fie ca proveneau din randul ucenicilor sau ai colectionarilor bogati, il luau drept un aliaj spiritual intre hoinarul autodidact, dornic sa cucereasca orasul artei moderne, si inteleptul pasionat de invataturile tibetanului Milarepa. Brancusi era avangardistul care inca mai pastra aureola intelepciunii in cartierul viciilor. Petre Pandrea subliniaza eruditia lui Brancusi, amintind de prietenia cu Modigliani si de corespondenta cu James Joyce. Desi reface atmosfera unei case din Hobita tocmai in atelierul din Impasse Ronsin, sculptorul este departe de a fi un primitiv ignorant, ajuns la Paris imbracat in zdrente, asa cum il descriu asa-zisii critici de arta, incapabili sa inteleaga radacinile culturale ale viziunii brancusiene.
Prietenii lui Brancusi faceau parte din grupul artistilor rebeli sau din randul studentilor care se aflau in cautarea unui reper moral, fascinati de personalitatea atipica a sculptorului, in Parisul saloanelor mondene cu pretentii culturale. Rutina de mestesugar in inima dezordinii din Montparnasse si refuzul de a-i lingusi pe milionarii cu aspiratii de colectionari avizati nuantau imaginea “vagabondului exotic”, ajuns in lumea civilizata abia dupa ce a batut la portile Parisului, asa cum il descrie ironic Jean Cassou.
Pe langa mercantilii colectionari, cei mai mari inamici ai lui Brancusi au fost criticii de arta care au ignorat evolutia academica a sculptorului, inceputa cu mult inainte ca el sa intre in grupul artistilor moderni din Paris. Majoritatea criticilor, printre care si Jean Cassou, uita de sursele folclorice ale formelor sculpturale arhetipale, atribuind unicitatea conceptiei sale exclusiv contactului cu avangarda franceza.
Petre Pandrea reda opinia criticilor care sustineau ca, inainte sa ajunga in Franta, Brancusi nu exista din punct de vedere artistic, iar sensurile infinite atribuite creatiilor ovoidale sau motivelor geometrice repetitive nu sunt altceva decat plasmuirea unui primitiv excentric, dar lipsit de eruditia confirmata in discutiile cu diletantii de cafenea. Cuvintele lui Jean Cassou devin aspre, ironizand originile rurale ale sculptorului. Jean Cassou il considera un imitator desuet al maestrilor orientali, care stie ca exotismul arhaic al aforismelor aparent imemoriale starneste curiozitatea occidentalului naiv.
Printre putinii critici care au calatorit in tara lui Brancusi este si Sidney Geist. Artist inspirat de arta lui Brancusi, Geist a inteles relatia simbiotica dintre folclor si modernism redata in sculptura acestuia.
Arta moderna l-a invatat pe Brancusi sa fie traditional, sa se inspire din arta populara a patriei sale (…). A devenit din nou taran cand, prin procese intelectuale moderne, mai ales prin cioplirea lemnului, a suferit el insusi mari transformari.
In cartea lui Petre Pandrea sunt evocate si personalitatile feminine care au influentat arta lui Brancusi. Este redata vag imaginea muzei care l-a inspirat cand a realizat lucrarea Domnisoara Pogany. In schimb, relatia dintre sculptor si colectionara Peggy Guggenheim este refacuta din contraste emotionale si linii caricaturale, menite sa reflecte capricii aspirationale care isi gaseau legitimitatea numai prin vizitarea atelierului apartinand celui mai influent sculptor modern.
Petre Pandrea a reusit sa redea imaginea unui artist pe care interpretarile criticilor au fragmentat-o in contraste si in trasaturi izolate. Brancusi a socat elita pariziana cand s-a razvratit impotriva lui Michelangelo si a cubistului Picasso. Lui Picasso ii reprosa exagerarea deliranta a formelor, care ameninta echilibrul estetic.
Putini sunt aceia care pot descifra personalitatea si arta lui Brancusi fara sa se impredice de critica adusa individualismului excesiv, ce l-a determinat sa refuze ucenicia in atelierul lui Rodin, sau de interpretarile criticilor superficiali.
Puteti comanda online cartea Brancusi. Amicii si inamicii de pe site-ul editurii Vremea.
| Autor: | Petre Pandrea | An aparitie: | 2010 |
| Titlu: | Brancusi. Amicii si inamicii | Pret: | 29,70 RON |
| Nr. pagini: | 328 | Editura: | Vremea |
Subiecte: _Autor: Petre Pandrea, _Comentator: Adriana Gionea, Editura: Vremea | Nici un comentariu »
