![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Săptămâna Masteratelor la Facultatea de Litere | Pagina principala | “Les revues littéraires de l’exil roumain. LUCEAFĂRUL. Paris (1948-1949)” de Mihaela Albu şi Dan Anghelescu »
Guillermo Cabrera Infante – Nimfa nestatornica
Articol postat de Adriana Gionea
Autor: Guillermo Cabrera Infante;
Titlu: Nimfa nestatornica;
Nimfa nestatornica este scrisoarea de ramas-bun a unui scriitor cubanez exilat, dar atasat de Havana, pe care o tranforma intr-o muza. Desi este mai putin cunoscut decat Trei tigri tristi, ultimul manuscris al lui Guillermo Cabrera Infante, pus cap la cap de sotia lui, vorbeste despre aceeasi Havana magica, necunoscuta si recompusa doar in imaginatia sa, prin jocuri de cuvinte. Asa cum declara insusi Guillermo Cabrera Infante, prin literatura el a vrut sa lase in urma un muzeu al cuvintelor din Havana, al unei limbi nocturne de la Tropice. Nimfa nestatornica este o declaratie de iubire pentru orasul frenetic al inspiratiei si pentru o adolescenta ramasa in trecutul unei lumi cosmopolite, unde boleroul, amiezile sud-americane trandave si literatura erau placerile supreme ale unui jurnalist boem. Acest roman, este, de fapt, confesiunea unui personaj care nu s-a putut desprinde niciodata de trecut si pentru care memoria intacta este un paradis al fericirii pierdute. Nu stim prea multe despre purtatorul acestor amintiri. Se recomanda printr-o intiala, G., care-i tine loc de nume, printr-o vaga referire la un mariaj tern si printr-o pasiune (care ii va ravasi existenta) indreptata spre o adolescenta de cincisprezece ani, pe nume Estela.
Nimfa din romanul scris de Cabrera Infante nu este idealul pe care-l va cauta mereu barbatul european la Tropice. Nu are frumusetea metiselor avand buze pline si nici soldurile unduite obraznic pe ritmuri de salsa. Dimpotriva, Estelita are gratia unei Venere cu trasaturi scandinave si un sarm languros, intalnit la Brigitte Bardot. De la femeile Tropicelor, asa cum apar in tabloul strainilor, Estelita imprumuta doar acea dezinvoltura naturala, in rest, ea se incadreaza in imaginea cubanezelor moderne si emancipate, indragostite de imaginea complicata si bine studiata a unei artiste de cinema, din noul val francez. Nimic din salbaticia mulatrei, in schimb, are sangele rece al unei eroine de thriller, acuzata ca i-a facut de petrecanie mamei vitrege. Asa era nimfa nestatornica din Havana lui G. O adolescenta precoce, dar cam ignoranta, prea curajoasa vestimentar (chiar si pentru Havana incandescenta), furioasa pe mama vitrega, pe intreaga ei viata si care vroia sa creasca prea repede. O felina stangace, dar capabila sa modifice viata si memoria unui jurnalist boem, uns cu multe alifii nocturne, asa cum era G.
Pielea era granita ei. Dincolo de ea se afla o lume intunecata, dura, o selva salbatica si misterioasa. Ca orice teritoriu neexplorat, ea atragea si infricosa totodata. Eu o descoperisem, atata tot, dar explorarea ei (n-am putut niciodata sa vorbesc despre o cucerire) m-a costat.
Estela este un portret schimbator. La inceput pare o Lolita, o papusa dezorientata, ajunsa tinta unui barbat plictisit de viata domestica. Apoi, in timp ce sunt developate amintirile naratorului exilat (un alter-ego al scriitorului Cabrera Infante), nimfa devine o femeie precoce, misterioasa, stapana pe sine, inspaimantator de franca, in final afisand un dramatism autodistructiv, specific fiintelor care decid sa-si refuze afectiunea durabila pentru a trai un prezent fara obligatii. Estela stie ca poate dispune de calitatile feminine…si atat. Pentru ea, frumusetea duce spre nicaieri, nu spre vulcanul senzual din tinuturile tropicale. In mijlocul Havanei toride, eroina cartii este de gheata, in ciuda pasiunii starnite in jur.
Contrar multor asteptari, cititorul nu va descoperi o legatura afectiva inundata de reverii erotice, rememorate de protagonistul care isi scrie memoriile departe de Cuba natala. Dimpotriva, Estela va lasa in urma intrebari, nu numai amintiri fierbinti. Obsesia pentru ea nu este irigata de pulsiuni, ci, mai degraba, de curiozitatea hoinarului aflat pe urmele placerii, dar trezit in fata unei frumuseti atipice, ermetice, o femeie-adolescenta sau, mai bine zis, o adolescenta-femeie, care vrea sa arda prea repede barierele varstelor.
Cabrera Infante a reusit sa transforme vechea tema a obsesiei pentru o Lolita adaptata la imaginarul sud-american intr-o poezie dulce-amara, unde senzatiile stridente alimentate de canicula tarii natale si meditatia lucida asupra existentei si a limitelor ei se intalnesc printre capriciile memoriei. Nimfa scriitorului atrage si respinge, aduna fiori de placere, dar si de teama. Naste atatea intrebari incat putine rivale o pot intimida, poate doar Havana. Numai capitala unei insule fertile o poate detrona si trimite in plan secund. In memoria naratorului, doar Havana poate avea un contur mai intens decat o nimfa perfecta, ce i s-a refuzat exact cand parea usor de cucerit si vulnerabila.
Dupa aparitia romanului-cult Trei tigri tristi, ce-a scos la suprafata limba nocturna a Cubei, toate cartile scrise de Cabrera Infante au suportat faima operei care l-a facut cunoscut. Nimfa nestatornica poate fi considerata o revenire la matca a unui exilat. Aceleasi fraze ludice, aceleasi rime interioare si acelasi refuz pentru naratiunea ordonata, doar nostalgia capata nuante mai adanci si ambigue decat culorile pure obosite de prea mult soare. Nimfa nestatornica este, de fapt, o poezie despre Havana personala, unde placerile si tristetea sfasietoare se revarsa in boleroul considerat alinarea deznadajduitilor cubanezi.
Puteti comanda online romanul Nimfa nestatornica de pe site-ul editurii Curtea Veche.
| Autor: | Guillermo Cabrera Infante | An aparitie: | 2011 (tradusa in limba romana) |
| Titlu: | Nimfa nestatornica | Pret: | 24 RON |
| Nr. pagini: | 224 | Editura: | Curtea Veche |
Subiecte: _Autor: Guillermo Cabrera Infante, _Comentator: Adriana Gionea, Editura: Curtea Veche | Nici un comentariu »
