![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Kathryn Walker – Mistere venetiene | Pagina principala | Herta Muller – Animalul inimii »
Adrian Chivu – Caiet de desen
Articol postat de Adriana Gionea
Autor: Adrian Chivu;
Titlu: Caiet de desen;
Romanul Caiet de desen ia forma jurnalului scris de un copil numit de bunica ‘retardat’, desi conturul vag al identitatii lui nu dezvaluie motivele care o determina sa il respinga. Adrian Chivu reinterpreteaza sensul inadaptarii mintale la realitate, transformandu-l intr-o metafora a insingurarii patologice in sanul familiei schizofrene.
Existenta personajului principal catalizeaza toate resentimentele si frustrarile familiei. Mama il foloseste ca substitut pentru o relatie de cuplu esuata, tatal isi compenseaza absenta prin mici cadouri si aforisme inspirate dintr-o existenta nefericita, iar bunica il blameaza pentru despartirea parintilor, afirmand ca abandonarea lui ar fi singura solutie pentru tihna familiala.
Mama iubeste pe toata lumea. Dar bunica nu iubeste pe nimeni. Ea supravietuieste tuturor si vrea sa apuce sfarsitul lumii (…) Dupa ce mananca, ea isi face cruce si spune ca Dumnezeu este minunat.
Ostilitatea bunicii si absenta tatalui il determina sa caute refugii precare in confruntarea cu atmosfera apasatoare de acasa. Abandonul patern si prezenta invadatoare a bunicii l-au invatat ca lucrurile importante trebuie pazite cu grija, pentru ca ii pot fi luate oricand. Desenele, jucariile preferate si pozele parintilor sunt pastrate intr-un loc secret, o gura de canal din apropierea casei, ascunzatoarea la care tanjeste atunci cand ura bunicii devine atroce, iar depresia lasa urme stridente pe chipul matern.
Cand parintii mei se cearta, eu imi las capul in piept. Acolo este intuneric. Acolo sunt singur si nici o voce nu ma poate rani. Acolo este si o pasare care ma inveleste.
Realitatea personajului principal are coordonate ambigue, frante in propozitii razlete si emotii surde, insirate intr-un monolog dezordonat. Lumea acestuia se incalceste si isi pierde coerenta temporala. Existenta copilului incremeneste intre gesturile mamei si reprosurile bunicii. Intamplarile din jur se descompun sub forma unor impresii fugitive, inghesuite in memoria afectiva revarsata obsesiv peste caietul cu desene. Vascozitatea sinestezica a luminii devine singura perceptie a realitatii cotidiene.
O lumina galbena batea in geamurile de la balcon. Vroiam sa o ating si sa o gust (…) Lumina era rece. Ca un fir de praf tinut in congelator.
Pe Adrian Chivu nu il preocupa grija pentru detaliul verosimil, ci, mai degraba, pentru imaginea lumii oglindite in emotiile personajului inadaptat. Desi este considerat retardat, limbajul acestuia nu este limitat sau incoerent. Scriitorul extrapoleaza inadaptarea copilului la intreaga familie sufocata de incapacitatea de a relationa. Cuvintele parintilor se lovesc de un vid afectiv, in care isi pierd sensul. Copilul retardat este singurul capabil sa recompuna semnificatiile intamplarilor ce il conduc spre o inlaturare brutala a bunicii.
Jurnalul personajului principal depaseste limitele expresivitatii individuale, devenind simbolul unei desfasurari absurde, in care ambiguitatea devine ultima defensa in confruntarea cu agonia insingurarii. Consistenta personajelor este diluata prin suprapunerea emotiilor ce persista dincolo de o realitate conturata incert. Astfel, tensiunea afectiva devine singura urma lasata de personajele rapuse de apatia propriilor deziluzii.
Puteti comanda online cartea Caiet de desen de pe siteul editurii Curtea Veche.
| Autor: | Adrian Chivu | An aparitie: | 2008 |
| Titlu: | Caiet de desen | Pret: | 17 RON |
| Nr. pagini: | 192 | Editura: | Curtea Veche |
Subiecte: _Autor: Adrian Chivu, _Comentator: Adriana Gionea, Editura: Curtea Veche | Nici un comentariu »
