![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Steva Casati Modignani – Lebada neagra | Pagina principala | Paula Izquierdo – Anonimas »
Desmond Morris – Zoomenirea
Articol postat de Adriana Gionea
Autor: Desmond Morris;
Titlu: Zoomenirea;
Cat de mult a evoluat fiinta umana din punct de vedere biologic? In Zoomenirea, renumitul cercetator si pictor suprarealist, Desmond Morris, incearca sa compare societatea urbana cu mediul salbatic pentru a raspunde la aceasta intrebare.
Alcatuita din sapte capitole, lucrarea lui Desmond Morris realizeaza o paralela intre oameni si animale, din perspectiva catorva dimensiuni esentiale: organizarea sociala, statutul, sexualitatea, agresivitatea, intiparirea si nevoia de stimulare.
Analiza nonconformistului zoolog porneste de la modificarile suferite de oameni atunci cand au renuntat la organizarea tribala si la mediul salbatic in favoarea supertribului din teritoriul urban. O asemanare intre organizarea animala si organizarea umana este unitatea grupului/tribului si ostilitatea fata de un membru din alt grup/trib. Daca in mediul animal o astfel de ostilitate nu conduce intotdeauna la un atac sangeros, ci doar la gesturi simbolice de intimidare, in societatea umana ostilitatea poate degenera intr-o intoleranta excesiva urmata de exterminare.
In salbaticie, animalele din grupuri diferite se pot confrunta si fara sa ucida, cu exceptia cazurilor extreme, insa animalul urban a ridicat lupta impotriva celor care apartin unei alte culturi (echivalentul tribului rival) la dimensiuni diabolice, transformand agresivitatea rudimentara a stramosilor in sadism. Animalul urban devine astfel capabil de o cruzime imposibil de egalat chiar si de animalul presat de supravietuirea intr-un mediu natural imprevizibil.
Animalul uman a devenit prea mare pentru haina lui de primata. Echipamentul lui biologic nu este suficient de puternic pentru a se descurca in mediul artificial pe care l-a creat.
Nostalgia provocata de evocarea vietii tribale, nostalgie determinata biologic, duce la tendinta de apartenenta la un grup bazat pe valori similare, pe stiluri vestimentare asemanatoare, in care se asculta acelasi gen de muzica si se frecventeaza aceleasi spatii urbane (cluburi, cafenele, parcuri, mall-uri).
Evolutia urbana a condus la slabirea identitatii tribale. Tribul devine un supertrib. Aglomerarea urbana a dus la noi pericole. Densitatea populatiei a crescut, stimulii sociali s-au diversificat, lupta pentru statut s-a intetit si concurenta intre indivizi are o miza mai importanta decat asigurarea hranei pentru supravietuire. Triburile erau unite de cautarea hranei, iar pornirile agresive ale membrilor cedau in fata solidaritatii necasare supravietuirii. In supertribul urban, hrana se gaseste la supermarket, iar agresivitatea este canalizata in directia luptei pentru statut.
O alta dimensiune supusa comparatiei dintre om si animal este sexualitatea. Desmond Morris subliniaza cele zece functii ale comportamentului sexual: procrearea, formarea perechii, mentinerea perechii, fiziologica, de explorare, hedonista, ocupationala, calmanta, comerciala, de statut. Observarea comportamentului animal din gradinile zoologice l-a ajutat sa inteleaga modul in care atat captivitatea animalelor, cat si urbanizarea au influentat comportamentul sexual.
Cea mai interesanta modificare suferita de omul care a trecut de la trib la supertribul din mediul urban este permanenta cautare a unor stimuli noi. Pentru stramosul care facea parte din tribul inconjurat de natura plictiseala nu era o problema. Lupta pentru supravietuire si pericolul ce insotea vanatoarea ii furnizau omului primitiv destui stimuli. Ce se intampla cu urmasul sau din jungla urbana?
Nemaifiind obligat sa experimenteze senzatiile tari oferite de pericolele din salbaticie, omul modern primeste hrana de-a gata, de la supermarket, castigand mult timp liber. Timpul liber il obliga sa porneasca mereu in cautarea unor stimuli care sa ii asigure supravietuirea psihica, dupa ce satisfacerea nevoilor bazale nu mai intampina obstacole. In capitolul Goana dupa stimulare autorul prezinta cateva metode folosite de animalele din captivitate si de omul modern pentru a ‘inventa’ noi stimuli.
Lucrarea se incheie cu o pledoarie pentru creativitate. Desmond Morris sustine ca omul nu are nevoie de un confort excesiv, care sa duca la aplatizarea detaliilor urbane. Omogenizarea arhitecturii, implicit a spatiilor de locuit, a readus la suprafata preocuparea pentru incurajarea creativitatii si a ideilor nonconformiste, ca unica solutie pentru prevenirea dezechilibrelor psihice cauzate de societatea moderna, populata de supertriburi.
Casele si strazile nu sunt facute sa te uiti la ele ca la niste elemente de decor, ci sunt facute sa te misti prin ele. Mediul arhitectonic ar trebui sa ne impresioneze cu fiecare secunda (…) schimbandu-se subtil cu fiecare nou orizont.
Prin lucrarea sa, Desmond Morris nu isi propune sa puna semnul egal intre oameni si animale, ci doar sa atraga atentia asupra marelui tribut pe care il plateste omul in schimbul unui sistem nervos superior, care nu ii permite sa se odihneasca prea mult. Intr-o societate care supraevalueaza forta materiala, fiinta urbana consuma, in primul rand, stimuli…in exces.
Puteti comanda online cartea Zoomenirea de pe siteul editurii Art.
| Autor: | Desmond Morris | An aparitie: | 2010 |
| Titlu: | Zoomenirea | Pret: | 29.9 RON |
| Nr. pagini: | 368 | Editura: | Art |
Subiecte: _Autor: Desmond Morris, _Comentator: Adriana Gionea, Editura: Art | Nici un comentariu »
