![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Sylvain Kahn – Geopolitica Uniunii Europene | Pagina principala | Roland Barthes – Placerea textului. Roland Barthes despre Roland Barthes. Lectia »
Robert Deliege – O istorie a antropologiei. Scoli, autori, teorii
Articol postat de Alex Sima
Autor: Robert Deliege;
Titlu: O istorie a antropologiei. Scoli, autori, teorii;
A aparut in anul: 2008;
Autor recenzie: Danut Claudiu;
In 1944 Consiliul de razboi al Statelor Unite, uimit de sacrificiile japonezilor si de prelungirea costisitoare a razboiului a decis infiintarea unui oficiu de antropologie care sa studieze cazul Japoniei din punct de vedere cultural. Cu alte cuvinte, avand in vedere ca se dorea cat mai rapid sfarsitul razboiului, americanii nu stiau cum sa negocieze cu liderii unei culturi atat de diferite de cea occidentala. Era un caz cu totul diferit decat cel al Germaniei. Principala problema care trebuia cercetata de antropologi era aceea de a vedea care sunt cererile pe care le pot avea americanii pentru ca japonezii sa capituleze.
In fruntea acestui institut a fost pusa renumitul antropolog Ruth Benedict, discipola lui Franz Boas, creatorul culturalismului american (una dintre cele mai influente Scoli de gandire din antropologie) si profesoara celei care va purta pentru mult timp numele de Intelectual Lady of United States, Margaret Mead. Rezultatele „anchetei” au fost hotaratoare pentru negocierile purtate de americani in vederea sfarsitului razboiului. Pentru a da doar un exemplu, americanii au exclus de pe lista lor de cerinte abdicarea Imparatului Japoniei, in numele caruia, spunea Benedict, japonezii ar fi in stare sa lupte pana la ultimul om. Studiul a fost publicat mai tarziu cu numele celor doua simboluri care ii caracterizeaza pe japonezi: Crizantema si spada (blandetea si sacrificiul).
Aceasta a fost prima victorie majora a antropologiei in randurile stiintelor consacrate cu sute sau mii de ani in urma. De atunci, antropologia a inflorit pe numeroase directii, creand discipline noi precum antropologie politica, economica, medicala si si-a luat o pozitie de lider in randul stiintelor umaniste analoaga cu cea a fizicii in randul stiintelor naturii. Cartea lui Robert Deliege este un omagiu adus dezvoltarii acestei discipline.
Avand in vedere aria mare ce o acopera, de la zorii antropologiei dati de Marile Descoperiri Geografice, trecand prin momentul constituirii ei ca stiinta la inceputul secolului trecut si terminand cu dezvoltarea interdisciplinara din ziua de azi, cartea de fata nu poate fi decat o introducere generala in aceasta stiinta. O istorie a antropologiei. Scoli, autori, teorii nu le este dedicata specialistilor sau studentilor care doresc sa cerceteze o anumita problema din istoria antropologiei. Ea li se adreseaza curiosilor care se indreapta pentru prima oara in aceasta directie, celor care nu isi permit sa lase in umbra ignorantei o intreaga directie disciplinara. Ce este functionalismul? Dar structuralismul? Cine este acest renumit Levi-Strauss? La acest tip de intrebari veti putea raspunde citind O istorie a antropologiei.
Autorul, cu toate ca are o privire istorica asupra disciplinei pentru a facilita accesul neinitiatilor, nu scapa din vedere unitatea tematica. Ganditorii si curentele sunt priviti atat cronologic pentru a vedea locul lor in cadrul epocii, cat si tematic pentru a observa influentele pe care le-au exercitat. Astfel ca cititorul este condus spre lumina treptat. Se accentueaza mai intai rolul pe care l-au avut Marile Descoperiri Geografice in nasterea antropologiei. Acesta este dat in principal de accesul la alte culturi, la triburile primitive care au fost privite pentru mult timp ca niste vestigii vii ale civilizatiei europene.
„Sa fim recunoscatori acestor prostanaci” spunea Tylor care considera ca are acces la originile civilizatiei europene. Apoi suntem familiarizati cu teoria evolutionista a lui Morgan si Frazer, dar si cu limitele ei date de critica difuzionista. Este trecuta in vedere si Scoala franceza a lui Durkheim care a reusit sa-i confere antropologiei aura stiintifica. Se trece prin culturalismul american care a fost un element crucial in triumful relativismului in secolul al XX-lea. Este prezentata aventura lui Mead printre triburile din Noua Guinee care a dus la influenta lucrare Sex si temperament in trei societati primitive.
Concluzia acestei lucrari este ca diferentele dintre sexe sunt institutionalizate diferit, in functie de societate si ca, in consecinta, ele nu raspund unor imperative biologice. Ea da exemplul tribului Chambuli unde barbatii se ocupa de treburile casnice, de copii si sunt in general neincrezatori si dominati, in timp ce femeile conduc tribul, merg la vanatoare si sunt foarte agresive. Nu este neglijata importanta functionalismului britanic ce pune accent pe observatia participativa, adica pe inserarea observatorului in cadrul lumii pe care o cerceteaza.
Clasic aici este Jurnalul unui etnograf al lui Malinowski care a trait mai multi ani in randul celor din tribul Trobriand. Un important element al acestui jurnal este prezentarea institutiei de schimb reciproc „kula” care a deschis drumul spre antropologia economica. O atentie cuvenita le este acordata structuralismului lui Levi-Strauss, antropologiei marxiste si neo-marxiste. Cartea se termina rotund cu descrierea orientarilor contemporane care inca nu si-au definit complet metoda si conceptele, precum Scoala de la Manchester sau teoria aculturatiei.
O istorie a antropologiei este o lucrare critica, riguroasa, ce prezinta principalele scoli de gandire, principalii autori si principalele teorii ce au format aceasta stiinta relativ noua: antropologia. Cartea a aparut la editura Cartier.
Robert Deliege - O istorie a antropologiei. Scoli, autori, teorii,
Subiecte: _Autor: Robert Deliege, _Comentator: Danut Claudiu, Editura: Cartier | Nici un comentariu »
