![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Haruki Murakami – Underground. Atentatul de la Tokio si spiritul japonez | Pagina principala | Chuck Palahniuk – Fight Club »
Anna Politkovskaia – Rusia lui Putin
Articol postat de Alex Sima
Autor: Anna Politkovskaia
Titlu: Putin’s Russia (tradus in: Rusia lui Putin)
A aparut in anul: 2004 la ei si in 2008, la noi.
Autor recenzie: Loredana Modoran.
Datoria de a proteja Rusia a fost si ramane datoria mea suprema. Am indeplinit-o in toti acesti ani si o voi face intotdeauna.
***** Aceasta este una dintre declaratiile lui Putin, din mai 2008, la ceremonia de investire a lui Medvedev ca presedinte si a sa ca sef al guvernului. Dupa ce citesti cartea jurnalistei Anna Politkovskaia, Rusia lui Putin, vei privi aceste declaratii, despre realizarile lui Putin si datoriile sale supreme, cel putin cu dezgust si aversiune. Ce a reusit Putin in cei opt ani de “domnie”? Sa aduca coruptia la cel mai inalt nivel, sa faca epurari rasiale, crime, jafuri, minciuni, pe scurt, a reusit involutia intregii societati. Acesta este raspunsul pe care ni-l ofera Politkovskaia.
***** Aparuta abia anul acesta in Romania, cu o reclama cenzurata (despre asta aici si aici), “Rusia lui Putin” este o colectie de investigatii si reportaje ai carei principali subiecti sunt oamenii simpli din Rusia, acei oameni nevinovati care au suferit sau si-au pierdut rudele si vietile din pricina deciziilor egoiste ale lui Putin.
***** Politkovskaia ne explica sentimentele ei negative pentru Putin:
Imi displace acest om pentru ca nu-i plac oamenii. Ne dispretuieste. Ne percepe ca pe un mijloc de a-si atinge propriile scopuri, de a obtine si a pastra puterea personala, atat si nimic mai mult. […] Suntem nimeni, in timp ce el, pe care sansa l-a ridicat in varf, este astazi Tar si Dumnezeu.
***** Este suficient sa citim si un singur capitol din carte, Nord-Ost: povestea unui masacru pentru a-i da perfecta dreptate autoarei. In 23 octombrie 2002, in timpul musicalului Nord-Ost, un grup de teroristi ceceni a luat patruns in teatrul nepazit si a sechestrat actorii si publicul spectator. Teroristii sperau sa il sileasca pe Putin sa puna capat celui de-al Doilea Razboi Cecen si sa isi retraga trupele din Republica. Dupa 57 de ore, Putin a luat o decizie cat se poate de “inteleapta”: gazarea tuturor persoanelor din cladire, cu gaz experimental, aproximativ 800 de oameni, atat teroristi, cat si ostatici. Trupe ruse antitero au patruns apoi in cladire si au omorat toti teroristii ceceni. Totusi, din cauza gazelor si a ajutoarelor sanitare insuficiente, au murit si aproape 200 de ostatici. In acea seara, Putin a prezentat aceasta actiune ca pe o victorie impotriva fortelor terorismului international.
Mesajul lui era ambalat intr-o retorica tipic sovietica si evidentia valori tipic staliniste: era pacat ca murisera oameni, bineinteles, dar interesele societatii trebuiau sa fie pe primul loc,
***** spune jurnalista.
***** Pentru Putin nu au contat vietile omenesti pierdute si nici suferinta familiilor victimelor, pentru el a contat doar sa si consolideze pozitia in cadrul coalitiei antiteroriste internationale.
***** Politkovskaia povesteste drama familiilor celor care au murit la Nord-Ost si marturiile celor care au supravietuit. Printre ele se numara si tragedia unei mame moscovite care si-a pierdut fiul de 16 ani, Iaroslav. Irina se dusese impreuna cu fiul sau, sora si fiica acesteia la teatru. Initial, avusesera bilete pentru alt teatru, dar, cand sa iasa pe usa, si-au dat seama ca biletele fusesera pentru ziua care trecuse. Irina a hotarat sa mearga totusi la Nord-Ost, pentru ca era aproape de casa, si l-a tarat si pe Iaroslav cu ele. Dupa atacul cu gaze, Irina, Victoria si Nastia au ajuns inconstiente la spital. Iaroslav, in schimb, a disparut. Nu il gaseau pe nici o lista si nu stiau nimic despre el. Pentru ca nu putea sa paraseasca spitalul, din “motive de securitate” stupide, Irina a trimis rudele sa il caute pe la morga. Dupa lungi cautari, au gasit corpul nr. 5714, care corespundea descrierii. Irina a fugit din spital si si-a gasit fiul cu doua urme de glont la cap, amandoua umplute cu ceara. Prietenii Irinei i-au explicat ca dimensiunea urmelor de glont era prea mare si nu fusese tras cu pistolul, iar teroristii ceceni nu aveau decat pistoale. Irina nu a putut sa afle informatii despre testele balistice, pentru ca aceste informatii erau trecute ca “strict clasificate”, iar in registrul de la morga cauza mortii fusese trecuta cu creionul “rana de glont”. Autoritatile anuntasera ca doar patru persoane au fost ucise de glontele teroristilor ceceni. Iaroslav era a cincea persoana impuscata, dar mai tarziu, Irina nu il regasea in nici un registru. Era practic ca si inexistent, pentru ca, potrivit autoritatilor, baiatul nu se aflase in teatru in timpul atentatului. Lupta cu autoritatile este una inutila, considera Irina: “baiatul meu a murit impuscat de un militar rus si nimanui nu ii pasa de asta”. Musamalizarea nu este un obicei rar in Rusia, dimpotriva, este folosita mereu, de la micile la marile structuri sociale. In Rusia, totul este un “fals strigator la cer”.
***** Politkovskaia vorbeste si despre puterea pe care banii o au in Rusia:
In Rusia, noi spunem ca acolo unde vorbeste banul, nu-l poate reduce nimeni la tacere.
***** Mafia este o forta care a acaparat inclusiv politia. Potrivit jurnalistei, verdictele sunt, in cele mai multe cazuri, comandate de sus. Persoane vinovate de crime sunt scoase pana la urma eroi nationali si sunt decorati. Pentru a da tarii un vinovat, atunci cand nu se gaseste unul, se inventeaza. Oameni nevinovati ajung in inchisoare sau in spitale psihiatrice fara sa aiba dreptul la un proces cinstit.
***** De asemenea, mass-media este partinitoare cu cei care detin puterea. Uneori, pentru avantajele pe care le are, alteori pentru ca, pur si simplu, jurnalistilor le e frica sa vorbeasca. Autoarea cartii este una dintre cei curajosi. Ea a avut curajul sa scrie si aceasta a costat-o viata. In 2006, trupul neinsufletit al Annei Politkovskaia a fost gasit in liftul blocului in care locuia. Fusese impuscata. Desi identificat, asasinul nu a fost inca prins.
***** Cartea mi-a placut din doua motive. In primul rand, pentru ca prezinta realitati din Rusia, pe care autoritatile si mass-media moscovita incearca sa le ascunda. Initial, am fost dezamagita, ma asteptam ca Putin sa fie prezent direct in text desi autoarea avertizeaza in Introducere ca aceasta nu este o analiza a politicii lui Putin. Cacarterizarea lui Putin reiese indirect din text, prin intermediul oamenilor care au suferit din cauza deciziilor lui. In al doilea rand, reportajele ei sunt de o adevarata calitate jurnalistica. Asa cum afirma si Costi Rogozanu, este pacat ca noi in Romania ne poticnim in nimicuri si ne multumim cu o mass-media mediocra. Adrian Ciubotaru puncteaza si el cateva aspecte legate de aceasta carte. Nu am avut cum sa surprind toate aspectele prezentate asa ca puteti comanda cartea si pe net. Recomand Rusia lui Putin mai ales voua, prezenti sau viitori jurnalisti.
Subiecte: _Autor: Anna Politkovskaia, _Comentator: Loredana Modoran | Nici un comentariu »
