![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Cinghiz Aitmatov – O zi mai lunga decat veacul | Pagina principala | Alexis de Tocqueville – Amintiri »
Jeanette Winterson – Portocalele nu sunt singurele fructe
Articol postat de Alex Sima
Autor: Jeanette Winterson;
Titlu: Oranges are not the only fruit (Tradus in: Portocalele nu sunt singurele fructe);
A aparut in anul: 1985 la ei, 2008 la noi;
Autor recenzie: Spadez;
***** Inainte de toate, e bine de stiut ca volumul de debut al doamnei Winterson, Oranges are not the only fruit, este unul semi-autobiografic, impletind lucruri reale ce s-au intamplat in anii in care Anglia incepea sa cunoasca industrializarea, cu fapte de fictiune. Am avut de ales intre cartea de fata, The Passion si Written on the body. Mi-am spus sa incep cu volumul de debut al autoarei, originara din Anglia.
***** A avut dreptate Joacadeamine cand mi-a spus ca daca ma apuc sa citesc Jeanette Winterson, prima carte pe care o voi citi de aceasta, o voi devora de-a dreptul. Personajul principal, Jeanette, este o fetita in jurul varstei de 10 ani care este adoptata de un cuplu penticostal, si pregatita, inca de mica, sa devina misionar. Discrepanta de interes pe care cei doi parinti ar trebui sa-l manifeste fata de lucrurile pe care Jeanette ar fi dorit sa le faca (sau pe care ar fi trebuit) este una imensa, astfel incat mama sa, un activist religios febril, cu idei fixe si rigide, o tine mereu sub aripa sa ultra protectoare, considerand ca fiica ei adoptiva este un copil special, un copil pe care insusi Domnul l-a ales, pentru a-i servi in aceasta viata, ca misionar, ca propovaduitor al religiei. Pe de alta parte, tatal adoptiv este un personaj episodic, fara multe lucruri de spus, fiind in general un personaj supus, pios, care nu indrazneste sa treaca de cuvantul sotiei.
Like most people, I lived for a long time with my mother and father. My father liked to watch wrestling, my mother liked to wrestle; it didn’t matter what. She was in the white corner and that was that. She hung out the largest sheets on the windiest days. She wanted the Mormons to knock on the door. At election time in a Labour mill town she put a picture of the Conservative candidate in the window. She had never heard of mixed feelings. There were friends and there were enemies.
***** Viata lui Jeanette se imparte intre orele petrecute la biserica, luand parte la actul de propovaduire a religiei penticostale si orele petrecute acasa, ascultand radiouri cu mesaje vadit religioase si studiind Biblia.
***** Scriitura lui Jeanette Winterson este foarte puterinca, transmite sentimente in modul cel mai intes cu putinta, simtul sau prin care vede lumea exterioara, fie ea si prin ochii unei fetite indoctrinata religios, transcende cartea si te transpune cu totul in atmosfera rece si neguroasa a unei unui orasel din nordul Angliei.
***** Sentimentele traite de Jeanette atunci cand cunoaste dragostea “interzisa” sunt cu atat mai puternice cu cat cea iubita este o alta fata. Crezandu-se ca este posedata de diavol, fetita este supusa unui proces de exorcizare iar apoi este data afara din casa, dandu-i-se sa aleaga intre ea si noi. Fiind convinsa ca ceea ce ii place sufletului ei nu are cum sa ii displaca lui Dumnezeu, Jeanette fuge de acasa si isi gaseste de lucru prin locuri dubioase, totul pentru dragostea pe care o crede justa si curata, dragoste ce o ajuta se descopere pe sine.
***** Desi se discuta pe marginea acestui roman, ca fiind unul cu tenta puternic lesbiana, tin sa spun ca aceasta tema, lesbianismul, este doar una din multele teme pe care volumul le abordeaza, printre acestea numarandu-se si indoctrinarea religioasa, Dumnezeu, familia si viata sociala. Niciuna dintre teme nu epateaza in mod special, insa proportiile in care fiecare dintre ele este prezenta, sunt destul de egal delimitate.
***** Nu stiu ce gen de scriitura sa-i atasez romanului semnat de Jeanette Winterson intrucat de-a lungul acestuia exista multe lucruri care te fac sa-ti schimbi parerea despre ce ar fi vrut de fapt romanul sa fie, sau mai degraba, ce ar fi trebuit sa fie. Exista umor negru din plin, exista cinism si ironie, exista dragoste insa exista si dramatism presarat cu inocenta.
***** Oranges are not the only fruit mi-a deschis cu siguranta apetitul si pentru alte carti semnate Winterson. Astfel, limbajul folosit cu extrem de multa ingeniozitate si pricepere, impletirea ireala dintre dragoste si tristete, povestea inedita si enorma putere a scriiturii de a transmite sentimente si trairi in modul cel mai autentic, recomanda aceasta carte.
Jeanette Winterson - Portocalele nu sunt singurele fructe,
Subiecte: _Autor: Jeanette Winterson, _Comentator: Stefan Toma | 4 Comentarii »
27, 10, 2008 la 8:37 pm
[…] Recenzia a aparut si o puteti citi aici. […]
03, 11, 2008 la 2:38 pm
[…] TownPortal, Spadez (pe care l-am mai menţionat pe aici cu blogul lui personal) scrie despre Oranges are Not […]
10, 11, 2008 la 11:27 am
Ce mirare! 🙂 Portocalele nu sunt singurele fructe? Trebuie sa citesc cartea sa vad care sunt argumentele, ca nu cred ! 🙂
26, 02, 2009 la 1:05 am
o carte destul de interesanta…. merita citita