![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Ivona Boitan – Cu sange rece si albastru | Pagina principala | Liviu Rebreanu – Adam si Eva »
Tarun Tejpal – Alchimia dorintei
Articol postat de Alex Sima
Autor: Tarun Tejpal;
Titlu: Alchimia dorintei;
A aparut in anul: 2007;
Autor recenzie: Mihaela Stefan;
Actiunea vastului roman Alchimia dorintei se petrece pe
subcontinentul Indian, aflat intr-o continua framantare, infestat cu tigri si fiare salbatice, imbogatit de o civilizatie antica si de invatati de seama, condus de o mana de oameni albi, dar sufocat de un milion de zei intunecati.
Naratorul (narat de Tarun Tejpal) – un tanar indian – traieste alaturi de sotia sa Fizz o poveste incredibila de dragoste. In tot acest timp el se straduieste sa scrie o carte de succes.
Al doilea roman inceput de tanar este povestea a trei generatii de indieni: Pandit, bunicul, Pratap, tatal, si Abhay, fiul. Naratorul creioneaza astfel istoria nelinistita a unei Indii misterioase si de neinteles. Referinte la framantarile politice si sociale ale tarii regasim nu numai in aceasta poveste, ci pe tot parcursul romanului. Cartea capata consistenta, iar numeroasele detalii cu care autorul umple cele 800 de pagini transpun cititorul intr-o alta lume.
Toate cele 3 carti pe care naratorul le scrie la masina Brother sunt menite esecului. Prima a fost arsa, a doua aruncata in apa, iar a treia a ramas neterminata. Pe parcursul intregului roman tanarul este in cautarea unui subiect bun pentru cartea sa. La inceput el isi creeaza chiar un program strict dupa care sa scrie, neintelegand ca actul creatiei nu poate fi fortat. Iar un subiect bun vine din experienta traita, asa cum isi da seama la finalul cartii:
Atunci cand scriai ceva adevarat, acel ceva traia vesnic. Un cuvant adevarat, o poveste adevarata. Trebuia sa-ti gasesti cuvintele. Trebuia sa-ti gasesti povestea. Povestea ta. Si trebuia sa o traiesti. Si, dupa ce o traiai, s-o scrii.
O alta invatatura o aflam de la Syed care o sfatuieste astfel pe Catherine:
Scrie fara frica si fara inflorituri. Nu ascunde nimic. Si sa nu te ingrijoreze felul in care scrii. Scrie cu constiinta faptului ca ceea ce scrii tu nu este literatura, ci materie prima pentru literatura. Intr-o buna zi, cineva ar putea face literatura din ceea ce scrii tu acum.
Cele 16 jurnale ale lui Catherine vor ajunge, 75 de ani mai tarziu, sa-l subjuge pe tanarul indian. Cartea de fata poate fi vazuta ca un manual pentru cei care doresc sa scrie. In procesul creativ pentru cel de-al doilea roman, tanarul isi stabileste un set de reguli pe care-l numeste “Manualul artistului la tinerete. Pe la 1987” Unul dintre sfaturile de urmat suna astfel: “Nu te stradui sa fii credibil – India e incredibila”. Intr-adevar incredibila asa cum ne-o descrie in cel mai mic detaliu naratorul.
Relatia dintre el si iubita sa Fizz pare sa fie una al carei unic liant este dorinta de nestapanit. “Nu dragostea este cel mai puternic liant dintre doi oameni. Ci sexul.” 800 de pagini mai tarziu naratorul isi schimba radical parerea “Nu sexul este cel mai puternic liant dintre doi oameni. Ci dragostea.”
Asa cum este descrisa in paginile romanului, dragostea lor te face sa te simti invidios, gelos, te face sa doresti, sa visezi, sa explorezi, sa te prabusesti de pe culmile placerii.
Fizz gasise si un nume pentru acele momente de nebunie cand cucereai si cele mai inalte culmi, dupa care te prabuseai de acolo, din inaltimi, si lesinai. Satietatesublima. Abandonul in bratele placerii absolute.
Lipsit de inhibitie, curios, profund, amorul tinerilor casatoriti pare totusi sa fie pus la incercare. Iubitii se pierd, devin straini, doar pentru ca in final sa se regaseasca. Cand sexul se transforma in dragoste. Cand sexul transforma dragostea.
Uimitor este modul total in care tanarul se daruieste lui Fizz:
Mintea incepea sa-si inchida obloanele, unul dupa altul. Ratiune, intelect, simt analitic, perceptie, limbaj – dispareau toate, unul cate unul.
Mult mai pasional si intrigant mi se pare personajul (fantomatic) lui Catherine. Ea aduce erosul din carte la un alt nivel, de la homosexualitate la voyeurism, de la cautari febrile la descoperiri fantastice:
De-a lungul timpului, a incercat totul. Este remarcabil cum totul se schimba pe lume, numai lucrurile pe care le fac doi oameni care se doresc, nu. Faceau lucruri vechi in feluri noi. Si lucruri noi in feluri vechi. Au devenit tablouri ale maestrilor suprarealisti. Orice parte a corpului putea fi lipita de orice parte a corpului. Iar rezultatul era o capodopera.
Actiunea romanului trece intr-un registru fantastic atunci cand Catherine reuseste sa devina obsesia naratorului, pe care il viziteaza in vis, in fiecare noapte.
Cealalta mana mi-o tineam pe caietul pe care-l aveam langa perna. Pielea cafenie era neteda si moale. A trebuit sa ma impotrivesc dorintei de a rupe coperta si de a ma scufunda in ea.
Cand naratorul primeste o mostenire neasteptata de la bunica sa Bibi Lahori relatia celor doi pare sa fie pusa la incercare. Adevarata provocare va sosi odata cu casa din Gethia pe care acestia o cumpara. In timpul lucrarilor de modernizare, este descoperit un cufar vechi de lemn care continea 16 caiete. Acestea il atrag pe narator atat de mult incat ajunge sa o ignore complet pe Fizz, care il va parasi. Trei ani dureaza lectura acestor jurnale, la care se adauga noptile de tortura din partea fantomei lui Catherine.
Pentru ca actiunea are loc in tara reincarnarii putem accepta ideea ca povestitorul, fiind o reincarnare a lui Catherine, trebuie sa indrepte anumite lucruri lasate nerezolvate. In acest caz el poate fi absolvit de orice vina, deoarece nu face decat sa urmeze un destin prestabilit. Are o datorie de indeplinit si numai astfel se poate elibera, atat pe plan emotional, cat si pe plan creativ. Ce contin insa aceste jurnale care l-au tulburat intr-atat? Asta ramane sa descopere fiecare dintre voi. Puteti comanda online Alchimia dorintei de Tarun Tejpal de pe siteul editurii Nemira. O alta recenzie puteti citi pe Nemirabooks.
Tarun Tejpal - Alchimia dorintei,
Subiecte: _Autor: Tarun Tejpal, _Comentator: Mihaela Stefan, Editura: Nemira | 1 Comentariu »
03, 05, 2013 la 4:45 pm
O carte incredibila, pe care am citit-o intr-o zi si o noapte, razand, plangand si deseori meditand la unul dintre miracolele vietii umane care este literatura. Una dintre cartile perfecte, indiferent de cat de mare critic literar esti! Mai recomand, daca se mai poate citi ceva dupa aceasta carte…desi tocmai citind-o iti vine sa te apuci sa citesti mai mult, mai recomand Teoria norilor scrisa de Stephane Audeguy!