![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Bedros Horasangian – Miss Perfumado si alte femei | Pagina principala | Tom Sharpe – Wilt »
Sergio Pitol – Imblanzirea divinei egrete
Articol postat de Alex Sima
Autor: Sergio Pitol;
Titlu: Imblanzirea divinei egrete;
Autor recenzie: Monica Radulescu;
Despre subiectul romanului Imblanzirea divinei egrete nu vreau sa va spun nimic din doua motive. Primul este faptul ca as strica surprizele care pandesc cititorul in fiecare pagina, ba chiar in fiecare paragraf as spune. Nimanui nu-i plac cei care, stiind bancul, incep sa rada inainte de final si dezvaluie fragmente de poanta printre sughituri. Cel de-al doilea motiv este credinta mea nestramutata ca nimeni nu povesteste mai bine decat autorul insusi in momentele de inspiratie in care a scris cartea. Ba chiar autorul, Sergio Pitol, mi-ar da dreptate in retinerea mea de a dezvalui asa, tam-nesam, subiectul pe care dansul l-a cautat un intreg capitol. Si cand un scriitor isi face publice metodele de creatie, trebuie sa le tratam cu respect.
Imi veti da dreptate inainte de termina de citit, dar, ca semn de buna credinta, notez doar titlul celui de-al doilea capitol, suficient de cuprinzator cat sa va faceti o idee despre subiect:
Unde se povestesc diferitele aventuri ale lui Dante C. de la Estrella, licentiat in drept, care, dupa parerea autorului, se inrudesc cu romanul picaresc si culmineaza cu o calatorie la Istambul.
Recitind acest titlu, imi amintesc zambind de conotatii pe care le veti descoperi mai tarziu: de unde provine C., ceva despre licenta, punctul culminat si efectele calatoriei la Istambul.
Mai important decat subiectul acestui roman este stilul gratios in care este scris. Odata gasit subiectul naratiunii, autorul se pune pe treaba si scrie fara sa-i mai fie simtita prezenta. Dante C. de la Estrella devine stapanul povestirii. Audienta sa, in cadrul careia ne regasim si noi, heterogena si aparent preocupata de alte lucruri, este treptat cucerita. Reduta cu reduta, toti sunt luati prizonieri. Umorul este permis, dar sa nu distraga atentia. Povestea e sprintena, ametitoare, aglomerata si cu parfum de Istambul. Dante C. de la Estrella declara ca nu a retinut mai nimic din obiectivele turistice ale orasului si, desi in mare parte povestea sa se desfasoara la Istambul, nici noi nu ramanem cu impresii de turist. Ne tine cu sufletul la gura, cu zambetul in coltul gurii, neindraznind sa-l intrerupem. De altfel, se supara grozav cand este intrerupt, reactioneaza chiar violent si neprevazut. Nu poate fi domolit pana la finalul romanului.
Printre personajele cartii Imblanzirea divinei egrete sunt si cititorii sai. Povestea se schimba astfel incat fiecare sa gaseasca ceva interesant si intrigant in acelasi timp. Insasi personajele se transfigureaza si Dante C. de la Estrella ne avertizeaza din timp asupra celor implicate in viata sa. Descrierile sale, vizuale, sonore si olfactive dau magnetism intamplarilor. In toiul actiunii intelegi de ce era asa de important acel micut detaliu optic, de ce rochia portocalie a domnisoarei poate schimba turnura evenimentelor. Actiunea este alerta, sensul discutiile se schimba brusc si cand imaginatia este la cote inalte ritmul se domoleste, Dante C. mai bea un pahar de whisky si nu se poate sa inchizi cartea linistit pana cand nu te lamuresti ce s-a mai intamplat.
Bazarul Istambulului este sursa de inspiratie: avem ieftin, avem de toate, aventura, umor, cultura, amor, perversi, doamne bine, don juani, tradatori. Misterul este elementul de baza, dar cumva umorul este rezultatul cel mai durabil. Ei da, „Imblanzirea divinei egrete” m-a binedispus. O caricatura reusita a multor tipologii umane, dintre care ultima sunt eu, cititorul, care a inteles ce a vrut din poveste. De fapt, n-a inteles mai nimic, dar s-a distrat copios. Si daca ne gandim bine, in zilele incrancenate ale bucurestenilor captivi in trafic, lectura unui astfel de roman, zeflemitor si sturlumbatic, te face sa zambesti celui care te inghionteste mai cu spor. Iar in zilele linistite, ironia si dramatismul existentei lui Dante C. trezeste gandurile si ascute simturile, pentru ca intelepciunea autorului nu a lasat personajele lipsite de continut si morala.
Critica a catalogat romanul lui Sergio Pitol ca enigmatic. Dansul s-a dezvinovatit spunand:
Cititorul este cel care incearca sa gaseasca cheia, sa rezolve misterul, sa aleaga o semnificatie: visul, delirul, veghea. Restul, ca intotdeauna, sunt vorbe.
In 2005, Sergio Pitol a fost distins cu premiul Cervantes (considerat echivalentul spaniol al premiului Nobel, decernat pentru intreaga sa activitate literara).
| Autor: | Sergio Pitol | An aparitie: | 2008 |
| Titlu: | Imblanzirea divinei egrete | Pret: | 29,5 RON |
| Nr. pagini: | 240 | Editura: | Art |
Subiecte: _Autor: Sergio Pitol, _Comentator: Monica Radulescu, Editura: Art | 1 Comentariu »
06, 02, 2015 la 5:51 pm
O apologie a nebuniei….o carte de nedomesticit! Pitol curge superb, nici nu stii cand se incheie timpul si timpul cartii! O recomand cu caldura