![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Abu Nuwas | Pagina principala | Cupa cu venin – Nora Roberts »
Catia Maxim – Clipe salvate
Articol postat de Marinela Gheorghe
Autor: Catia Maxim;
Titlu: Clipe salvate;
Autor recenzie: George Motroc;
Dupa ce am terminat de citit romanul Ghici pe cine iubesc eu? primul imbold a fost, pe de-o parte, sa caut ceva informatii despre Catia Maxim, dar, pe de alta parte, sa citesc si altceva; exista totusi si o strangere de inima, o intuitie sau mai degraba spaima ca acest roman a fost cea mai buna carte a sa, celelalte fiind doar niste exercitii pregatitoare… Aveam, am la indemana Clipe salvate, cea de-a doua carte si care o preceda pe preferata mea, am rasfoit-o atunci, am rasfoit-o si ieri; prima impresie a fost ca nu prea m-am inselat, azi nu mai sunt chiar asa de sigur… Morala acestei mici introduceri: nu aveti prea mare incredere in intuitie, mai ales cand nu e vorba de (celebra) intutie feminina…
Astazi, la o prima lectura atenta, lucrurile par altfel deoarece si Clipe salvate este altfel – nu un roman, ci 7 povestiri diferite ca structura, 7 oglinzi intre care nu exista decat o legatura tematica. Tema textelor este una delicata, tulburatoare si etern actuala: adulterul. Se simte, punctul de vedere este (mereu) cel feminin si nu poti sa nu te intrebi: oare asa sunt femeile, niste sclave care se lasa cu voluptate in voia propriilor dorinte? Desigur ca… nu, va raspunde orice barbat (partial) misogin, ele sunt in general, in lumea in care (supra) vietuim niste conformiste care prefera stabilitate, casatorie, legaturi de lunga durata macar…
Ei bine, din acest punct de vedere, folosind o sintagma chiar a unui personaj, “femeile-copii” ale Katiei Maxim sunt niste exceptii, niste fiinte care vor sa se bucure de fiecare clipa, care nu-si refuza nicio experienta, fie ea si amoroasa, o traiesc cu pasiune, constiente fiind ca ea va trece curand ca orice clipa; dar, importanta mentiune, nu fac din aceasta trecere o drama existentiala…
Un alt lucru demn de remarcat la o prima privire este ca toate sunt niste mici bijiuterii in miniatura si ca fiecare dintre acestea ar fi putut fi dezvoltate intr-un roman…
Cel mai mult mi-a placut prima povestire, dar asta, paradoxal, numai pana… ce le-am citit si pe celelalte: Exercitiu de comunicare – o intalnire din lumea virtuala care se va transforma si intr-o senzuala intalnire reala (CINE nu a avut o asemenea tentatie?!); Alchimie – o intalnire de sambata la care pleaca, citez, ,,fara regrete” de langa cel alaturi de care doarme de obicei…;
Zburatorul – o femeie divortata, deloc o adolescenta, are o exotica vacanta in Franta cu un … ,,zburator” francez; finalul merita citat chiar daca e ceva mai lung:
El se apleca asupra ei si o saruta lung si tandru. Total si deplin. Apoi porneste masina in tromba punand un punct acestui zbor. Nu unul final. Nici vorba. Ei doi vor mai zbura poate, ori de cate ori vor mai avea ocazia si bucuria, caci acum se cunosc. In fond, inca o sansa a fiecaruia se va implini o data cu trecerea timpului. Caci timpul ii va ajuta pe amandoi si nu le va pricinui nici un fel de frustrari. Ana stie ca va continua sa mearga, catre ea insasi, mereu si mereu, pana cand bunul ei prieten, Dumnezeu, va spune: ,,acum iei o mica pauza si pe urma mai vad eu…”
Celelalte ,,clipe salvate” se numesc Bancherul – mediul este usor de inteles din titlul textului; Insomnie – despre o femeie divortata care vrea sa-si pastreze atat ,,libertatea ei cuminte”, dar si echilibrul emotional printr-o relatie la fel de echilibrata (chiar si cu un barbat casatorit); Punct si de la capat si un epilog –Visul.
A trai firesc, a te bucura de viata, a spune mereu punct si de la capat astfel incat sa poti aduna apoi o colectie de ,,clipe salvate”… Cam asa gandesc si traiesc personajele feminine ale Katiei Maxim, o nota comuna acestor ,,femei copil”, adica mature, dar si inocente sau, cum se spunea candva, niste enigme, niste expresii ale eternului feminin…
Ele au un limbaj plin de echilibru, firesc, senzualitate, asa cum s-a putut vedea si din randurile de mai sus… Totul se intampla cu un firesc dezarmant, dincolo de bine si de rau, de normele inguste ale societatii si de prejudecatile ei…
Femei care traiesc si se bucura de viata, de clipa, traiesc sub semnul lui ,,carpe diem” intr-un mod paradisiac, desi numai asta nu se poate spune despre societatea noastra post-comunista – ca ar fi raiul pe pamant…
Asa cum spuneam la inceput, mi-a placut si nu (prea)… Mi-a placut ca scriitura si ca lectura, dar inca ma mai intreb daca (nu) mi-ar placea sa intalnesc sau sa-mi intersectez prea mult existenta cu astfel de ispite, de femei in cautare de ,,clipe salvate”…
| Autor: | Catia Maxim | An aparitie: | 2008 |
| Titlu: | Clipe salvate | Pret: | 10,36 lei |
| Nr. pagini: | 160 | Editura: | Nicol |
Subiecte: _Autor: Catia Maxim, _Comentator: George Motroc, Editura: Nicol | 9 Comentarii »
04, 09, 2011 la 9:30 pm
George Motroc,
Am văzut, am citit… Îţi mulţumesc!
Clipe salvate reprezintă un scurt repaos după romanul de debut. Ştiu! Am avut noroc: manuscrisul a fost citit de un prozator de excepţie, plecat prea de curând şi prea devreme dintre noi, scriitorul Constantin Stan, pentru care am scris acel cuvânt de mulţumire de pe pagina doi. Volumul poate fi o lectură de vacanţă(glumesc!), în orice caz pe mine m-a ajutat să merg mai departe. Ai să vezi, am evoluat… Morala celor şapte povestiri? Nu există. Cum, bine spuneai: dincolo de bine, dincolo de rău…
05, 09, 2011 la 8:30 pm
Lady Catia,
Va ,,amenintasem” ca o voi citi… mi-am explicat aici rezervele (de a o citi) , oricum sper ca nu v-am dat mari emotii…
Apropo de primul roman… Din cate am vazut nu se mai gaseste primul roman al dv. si m-ati facut curios, de aceea intreb: o varianta electronica- pdf gasesc pe undeva?
05, 09, 2011 la 9:44 pm
George Motroc,
Uite, cum facem: crezi că poţi să-mi spui Catia? Dacă, da, trimit, adică îţi împrumut- îmi indici o adresă – exemplarul meu din Încă un Pas de care să ai grijă ca de ochii din cap, să mi-l returnezi după lectură, că altul nu mai am şi vreau să-l reeditez, apoi să-l traduc în franceză. Sincer, aş prefera să-l citeşti în varianta tipărită(ştiu eu de ce!).
Dacă am avut emoţii? Cum să nu…!
Modalitatea de a trimite Încă un pas, am să te rog să mi-o comunici pe adresa: catia_catia57@yahoo.com
Cu prietenie,
06, 09, 2011 la 11:20 am
Citind recenziile cartilor scriitoarei Catia Maxim, v-am apreciat stilul si m-am bucurat de ceea ce am subliniat si pe blogul scriitoarei: “ca nu exista superficialitate, ca a fost citita cu foarte mare atentie de catre un barbat, dar mai ales s-a inteles exact mesajul ei.”
Astept cu interes si celelalte recenzii, dat fiind faptul ca sunt o cititoare fidela a doamnei C.M. Indiferent ce concluzii pot sa rasara din analiza atenta, important este ca cineva isi face timp pentru asta. Evident, scriitorii au nevoie si de cronici literare, nu numai de cititori.
07, 09, 2011 la 4:32 pm
Catia,
Nu prea inteleg eu de ce nu-ti place apelativul Lady- era o forma de … politete si mai mult chiar – de apreciere. fara sa fie vreo legatura cu varsta….
Oricum, eu zic altfel: fricos fiind de felul meu si nedorind sa-mi iau raspunderea exemplarului pe care -l pastrezi pentru retiparire, mai bine il citesc ..dupa ce reapare( indiferent ca va fi aceasta versiune sau una modificata).
p.s. avand iin vedere ca nu-ti cer exemplarul din roman pot sa zic asa cum imi place mie!?:)))
07, 09, 2011 la 6:53 pm
George Motroc,
Glumeam! Mă refeream de fapt la acel “dumneavoastră”, nu la minunatul Lady. Regret sincer că nu am un format pdf la Încă un pas…
Bineînţeles că poţi să zici cum îţi place…:)))
27, 11, 2011 la 7:38 pm
[…] m-a incatat si surprins in felul ei. Am citit si comentat, mai intai Ghici pe cine iubesc eu?, apoi Clipe salvate, iar astazi Intre timpuri, romanul aparut in 2010, la Editura Tracus […]
01, 03, 2012 la 6:13 pm
[…] Catia Maxim face parte din acea categorie rara a scriitorilor care reusesc sa te surprinda de fiecare data… Ea te incanta si, in acelasi timp, te pune pe ganduri, aproape in egala masura… Am spus te incanta pentru ca acesta a fost sentimentul dominant in timpul lecturii de fiecare data cand am citit o carte semnata Catia Maxim; pot spune ca le-am am citit aproape pe toate, chiar daca in ordinea inversa a aparitiei lor, deoarece eu am intrat in… clubul Catia Maxim de numai o jumatate de an: ,,Intre timpuri”(2010), ,,Ghici pe cine iubesc eu?”(2009) si ,,Clipe salvate”(2008). […]
26, 04, 2013 la 6:17 pm
[…] pentru cei care nu au descoperit-o inca pe Catia Maxim: mai intai Ghici pe cine iubesc eu?, apoi Clipe salvate si Intre […]