{"id":871,"date":"2009-12-11T21:31:23","date_gmt":"2009-12-11T19:31:23","guid":{"rendered":"http:\/\/townportal.ro\/carti\/?p=871"},"modified":"2009-12-11T21:35:42","modified_gmt":"2009-12-11T19:35:42","slug":"andre-gide-jurnal","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/_comentator-danut-claudiu\/andre-gide-jurnal\/","title":{"rendered":"Andr\u00e9 Gide – Jurnal"},"content":{"rendered":"

\"Gide<\/a>Autor: <\/strong>Andr\u00e9 Gide
\nTitlu<\/strong>: Jurnal<\/p>\n

<\/p>\n

Andre Gide<\/a> si-a publicat jurnalul <\/strong>in anul 1946, cu un an inainte de a primi Premiul Nobel pentru Literatura (1947). Avea 77 de ani si tocmai trecuse prin experienta infricosatoare a celui de-al Doilea Razboi Mondial. Probabil din aceasta cauza opera are o afinitate catre politica si rezolvarea problemelor economice cu care era confruntata lumea in acei ani. Prima editie a jurnalului cuprindea gandurile autorului scrise intre anii 1939-1945, insa apoi in opera a fost inclus si jurnalul tinut secret pana atunci si scris intre anii 1889-1939. Deci avem de a face cu o lucrare impresionanta, scrisa in peste 50 de ani si care cantareste aproximativ 2500 de pagini.<\/p>\n

<\/p>\n

Desi editia franceza avea doar doua volume (fiecare a cate 1000 si ceva de pagini), cea de la editura Cartier, din fericire, a fost impartita in patru tomuri pentru a usura lectura si a oferi flexibilitate in manevrarea ei. Dupa cum se poate observa este o lectura cronofaga, care cere rabdarea cititorului profesionist, capabil de a manui texte atat de lungi. Putini vor fi cei in stare sa porneasca printre meandrele celor 2500 de pagini, insa cei care o vor face nu vor regreta nicio clipa. Ca toate textele lui Gide, si acesta va fi recompensator<\/strong>, si acesta va agata cititorul printre efluviile sale si il va purta usor printre amintirile si trairile unuia dintre cei mai mari scriitori ai lumii. Din punctul acesta de vedere este o carte usor de citit, care atrage si pe care, sunt convins, o veti termina mai repede decat o carte proasta de 100 de pagini.<\/p>\n

Primul volum, cel scris intre anii 1939 si 1945 desfasoara experienta razboiului si a mizeriei crude pe care un scriitor apreciat si faimos a indurat-o. Nu trebuie sa ne mire ideologiile politice <\/strong>si economice pe care le intalnim. Sunt tratate toate problemele mari ale perioadei respective atat de tulburi, de la holocaust la problema Turciei. Insa acestea nu consuma intreaga viata a scriiturii. Il putem intalni in acest volum si pe autorul care se scoala dimineata si isi bea cafeaua. Mergand cu el sa cumparam paine de la brutaria preferata, luam contact cu sentimentele si angoasele lui Gide, trairi ce contureaza precis universul cotidian in care traia autorul, spatiu de o simplitate metafizica.<\/p>\n

Urmatoarele volume urmaresc dezvoltarea autorului de la adolescena pana la deplina maturitate artistica. Intalnim aici poate cel mai precis conturat personaj al literaturii (daca ne lasa Proust si Jean Valjean). Gasim o existenta alienata, singura, prinsa fara sa vrea in motorul razboinic al istoriei, o viata ce il prinde pe cititorul avid, cititorul de biblioteca, cel caruia ii este adresata aceasta carte:<\/p>\n

\n

Deschid un nou caiet, l\u0103s\u00e2ndu-l pe cel\u0103lalt doar pe jum\u0103tate umplut, pentru a \u00eencepe acest an nou. Nu am mai scris nimic \u00een el de c\u00e2nd mi-am impus aceste cronici regulate pentru Le Figaro; c\u0103ci n-am mai avut timp; \u015fi-apoi, nici nu mai aveam chef s\u0103 scriu nimic. Am \u00eemb\u0103tr\u00e2nit \u00eenfior\u0103tor \u00een ultima vreme. E ca \u015fi cum m-a\u015f \u00eendep\u0103rta de mine \u00eensumi. Ah! f\u0103r\u0103 triste\u0163e. Cred c\u0103 m\u0103 voi p\u0103r\u0103si f\u0103r\u0103 regrete. Catherine ar fi putut s\u0103 m\u0103 \u0163in\u0103 legat de via\u0163\u0103; dar nu-i pas\u0103 dec\u00e2t de ea – \u015fi asta nu m\u0103 intereseaz\u0103. Am reg\u0103sit pl\u0103cerea de a lucra \u015fi, a\u015fezat la masa mea de scris, simt ceva care seam\u0103n\u0103 cu bucuria. G\u00e2ndul meu se formuleaz\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103, cu condi\u0163ia s\u0103 nu fie prea profund; or, \u00een cronicile mele, eu nu pun \u00een mi\u015fcare dec\u00e2t suprafa\u0163a g\u00e2ndurilor. R\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 nici o opinie \u00een fa\u0163a evenimentelor, \u00eendoindu-m\u0103 uneori c\u0103 voi putea vreodat\u0103 s\u0103-mi g\u0103sesc locul \u015fi ra\u0163iunea de a fi \u00een acest univers nou care se preg\u0103te\u015fte nedeslu\u015fit s\u0103 se nasc\u0103. Cred c\u0103 nu poate exista nici o leg\u0103tur\u0103 cu maimu\u0163\u0103reala asta de \u201erevolu\u0163ie na\u0163ional\u0103\u201d, pe care nu reu\u015fesc s\u0103 o iau \u00een serios.<\/span><\/span><\/p>\n<\/blockquote>\n

Starile de singuratate sunt juxtapuse convingerilor politice, protestelor in fata irationalului politic, pentru ca Gide recunostea animalul politic din fiinta umana, in aceeasi masura in care se privea pe sine ca un animal metafizic. De aceea cartea nu este pentru cei ce nu gasesc nicio problema in a se ascunde dupa simplitatea usoara si barbara a apoliticului. Pentre aceasta jurnalului ii facem o needreptate daca il trunchiem la un portret, el este mai mult, este un muzeu ce pastreaza nuantele unei intregi epoci<\/strong>. Cele 2500 de pagini ne ofera o felie din prima jumatate a secolului XX in care intram cu timiditatea antropologilor si invam sa gandim ca Gide.<\/p>\n

Desigur, jurnalul este un ansamblu unitar in masura in care viata unei persoane este unitara. Pentru o intelegere adecvata a ceea ce a fost Gide trebuie citita intreaga carte si nu numai, intreaga opera. Dar, trebuie sa recunoastem, starile personale au o oarece independenta in raport cu personalitatea cuiva si istoria acelei persoane, deci consider ca jurnalul poate fi citit si in fragmente <\/strong>cu rezultate satisfacatoare.<\/p>\n

Este prima traducere a Jurnalului <\/strong>in limba romana. Cartea poate fi comandata online <\/a>de pe situl editurii Cartier<\/strong>.<\/p>\n

\n\n\n\n\n
Autor:<\/strong><\/td>\nAndr\u00e9 Gide<\/td>\nAn aparitie:<\/strong><\/td>\n2008<\/td>\n<\/tr>\n
Titlu:<\/strong><\/td>\nJurnal <\/td>\nPret:<\/strong><\/td>\n260 RON (toate cele 4 volume)<\/td>\n<\/tr>\n
Nr. pagini:<\/strong><\/td>\n2778<\/td>\nEditura:<\/strong><\/td>\nCartier<\/td>\n<\/tr>\n<\/table>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Andre Gide si-a publicat jurnalul in anul 1946, cu un an inainte de a primi Premiul Nobel pentru Literatura (1947).<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[550,67,297],"tags":[11,289,554,552,553,33,30,14,316],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/871"}],"collection":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=871"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/871\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":874,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/871\/revisions\/874"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=871"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=871"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=871"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}