{"id":7653,"date":"2013-05-30T22:39:56","date_gmt":"2013-05-30T20:39:56","guid":{"rendered":"http:\/\/www.agentiadecarte.ro\/?p=53757"},"modified":"2013-05-30T22:39:56","modified_gmt":"2013-05-30T20:39:56","slug":"cum-se-mai-poate-priza-literatura-romana-in-satul-global","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/stiri\/cum-se-mai-poate-priza-literatura-romana-in-satul-global\/","title":{"rendered":"Cum se (mai) poate priza literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een satul global?"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Joi, 30 mai 2013, ora 11:00, la sediul Funda\u0163iei Na\u0163ionale pentru Stiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103 – FNSA (str. Dem I. Dobrescu nr. 11, Bucure\u015fti), a avut loc edi\u0163ia a VII-a a Colocviului Na\u0163ional al Tinerilor Critici Literari \u201cG. C\u0103linescu fa\u0163\u0103 cu noua critic\u0103 literar\u0103\u201d. Cu aceast\u0103 ocazie a avut loc dezbaterea \u201cLiteratur\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u00een satul global\u201d, moderat\u0103 de acad. Eugen Simion, \u015fi au fost prezentate ultimele dou\u0103 volume din publicistica lui G. C\u0103linescu (XI-XII), Editura FNSA. Evenimentul a fost organizat de FNSA \u015fi coordonat de Dan Mircea Cipariu. Invita\u0163i: Bianca Bur\u0163a-Cernat, Paul Cernat, Daniel Cristea-Enache, Teodora Dumitru, Mihai Iov\u0103nel, Alexandra Cioc\u00e2rlie, Cristina Balinte, Raluca Dun\u0103, Oana Soare, Caius Dobrescu, Ana-Maria Dasc\u0103lu, Bogdan Dasc\u0103lu, (Bucure\u015fti), Crina Bud (Baia Mare), \u015eerban Axinte, Bogdan Cre\u0163u, Antonio Patra\u015f, Doris Mironescu (Ia\u015fi), Adrian L\u0103c\u0103tu\u015f (Bra\u015fov), Andrei Terian (Sibiu), Adrian Jicu (Bac\u0103u).<\/strong><\/p>\n

Acad. Eugen Simion a deschis evenimentul felicit\u00e2ndu-i pe to\u0163i cei prezen\u0163i pentru \u00eencheierea edi\u0163iei \u201cGeorge C\u0103linescu \u2013 Opere Fundamentale\u201d, prin publicarea volumelor \u201cPublicistic\u0103, XI(1963-1965) Conferin\u0163e\u201d \u015fi \u201cPublicistic\u0103, XII. (Postume \u015fi inedite)\u201d, Academia Rom\u00e2n\u0103, Funda\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103, proiect editorial finan\u0163at de AFCN. Aceste volume au \u00eensumat peste 17.000 de pagini, coordonatorul colec\u0163iei fiind\u00a0acad. Eugen Simion. Edi\u0163ia volumele XI\u00a0\u015fi XII\u00a0a fost\u00a0coordonat\u0103 de Nicolae Mecu, texte \u00eengrijite, note \u015fi comentarii de Alexandra Cioc\u00e2rlie, Alexandru Farca\u015f, Nicolae Mecu, Ileana Mih\u0103il\u0103, Pavel \u0162ugui \u015fi Daciana Vl\u0103doiu.<\/p>\n

A fost precizat faptul c\u0103 unul dintre punctele forte ale muncii de cercetare a fost g\u0103sirea, \u00een Arhiva G. C\u0103linescu, a studiului\u00a0\u201cUniversul poeziei\u201d din `48, integral, cu toate referin\u0163ele.\u00a0\u201cCred c\u0103 aceast\u0103 edi\u0163ie C\u0103linescu este una dintre cele mai bune din istoriografia rom\u00e2n\u0103. \u0162inem aceast\u0103 edi\u0163ie a coloviului sub auspiciile \u00eencheierii acestui proiect.\u201d, a spus acad.\u00a0Eugen Simion<\/strong>.<\/p>\n

\"\"<\/a>\u00cen continuare,\u00a0Nicolae Mecu<\/strong> a prezentat edi\u0163iile XI \u015fi XII: \u201cPenultimul volum al edi\u0163iei de fa\u0163\u0103 cuprinde publicistica antum\u0103 din anii 1963-1965, textul conferin\u0163elor neap\u0103rute \u00een periodice\u00a0\u2013 criteriul dup\u0103 care ne-am orientat\u00a0\u00een volumele anterioare fiind acela de a include numai ceea ce scriitorul a publicat \u00een ziare \u015fi reviste. De aceast\u0103 dat\u0103 reproducem a\u015fadar \u015fi conferin\u0163ele cuprinse \u00een volume, c\u0103rora le ad\u0103ug\u0103m pe cele r\u0103mase \u00een manuscris. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, la Addenda, reproducem articole care din diverse motive nu au fost curpinse \u00een volumele anterioare.\u00a0(\u2026) Volumul XX, cu care \u015fi \u00eencheiem edi\u0163ia publicisticii lui G. C\u0103linescu, a fost rezervat\u0103 articolelor care dup\u0103 moartea scriitorului au r\u0103mas \u00een manuscris. O parte dintre ele au fost publicate \u00een periodice \u015fi \u00een volume, alc\u0103tuind astfel locul postumelor, altele \u00eens\u0103 au r\u0103mas nepublicate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.\u00a0Pentru alc\u0103tuirea corpusului de texte format de acestea din urm\u0103, ca \u015fi pentru editarea dup\u0103 manuscris a celor dint\u00e2i, am folosit exclusiv Arhiva G. C\u0103linescu de la sec\u0163ia Manuscrise a Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne, unde sunt p\u0103strate manuscrisele c\u0103linesciene, donate de so\u0163ia scriitorului, Vera Alice C\u0103linescu \u00een mai multe r\u00e2nduri, \u00eenainte \u015fi la pu\u0163in\u0103 vreme dup\u0103 decembrie\u00a01989.\u201d<\/p>\n

Daniel Cristea-Enache<\/strong>: \u201cEu a\u015f spune c\u0103 e perfect c\u0103 e o edi\u0163ie integral\u0103 C\u0103linescu \u015fi e perfect s\u0103 fie a\u015fa la fiecare autor care prezint\u0103 anumite texte delicate, pentru c\u0103, dac\u0103 ar fi o edi\u0163ie selectiv\u0103, restr\u00e2ns\u0103, atunci \u00eengrijitorul edi\u0163iei, antologatorul ar putea face o selec\u0163ie proprie, care ar deranja pe unii \u015fi ar mul\u0163umi pe al\u0163ii.\u201d<\/p>\n

Andrei Terian<\/strong>: \u201c\u015ei eu cred c\u0103 nu e o idee doar foarte bun\u0103, dar necesar\u0103. \u015ei mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, m-a\u015f bucura ca aceast\u0103 edi\u0163ie s\u0103 aduc\u0103 noi lecturi asupra operei c\u0103linesciene.\u201d<\/p>\n

Criza moral\u0103, a structurilor<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>\u201cTema edi\u0163iei de fa\u0163\u0103 a colocviului se discut\u0103 peste tot \u00een lume, chiar \u015fi \u00een \u0163\u0103rile care nu sunt amenin\u0163ate prea mult de globalism, pentru c\u0103 sunt prea puternice. Academia Francez\u0103, de pild\u0103, discut\u0103 aproape \u00een fiecare an aceast\u0103 tem\u0103: a identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, a globalismului. Tema este cu at\u00e2t mai presant\u0103 cu c\u00e2t apar mari semne de \u00eendoial\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte construc\u0163ia politic\u0103. To\u0163i am salutat cu bucurie faptul c\u0103 exist\u0103 o cumunitate european\u0103, o structur\u0103 european\u0103. \u00cens\u0103 lucrurile s-au complicat, a ap\u0103rut criza\u00a0economic\u0103.\u00a0(\u2026) Apoi am v\u0103zut \u015fi am auzit cum sc\u00e2r\u0163aie aceast\u0103 construc\u0163ie european\u0103. Nu e doar o criz\u0103 economic\u0103, este o criz\u0103 moral\u0103, dup\u0103 p\u0103rerea mea, a structurilor. \u0162\u0103rile mari, puternice decid.\u00a0(\u2026) Ce se petrece astfel cu literatura, care e legat\u0103 de limb\u0103? Ce semne sunt din afar\u0103 \u015fi din comunitatea literar\u0103? (\u2026) Sunt mul\u0163i scriitori rom\u00e2ni care vor s\u0103-\u015fi p\u0103r\u0103seasc\u0103 limba, al\u0163ii deja au f\u0103cut-o. Dac\u0103 nu exist\u0103 cultur\u0103 \u00eentr-o\u00a0\u0163ar\u0103, nu e nici viitor. \u00centr-o lume\u00a0\u00een care r\u0103zboaiele au fost evitate, exist\u0103 ciocniri, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie o lume stabilizatoare. E o nou\u0103 faz\u0103 a r\u0103zboaielor religioase. Asta antreneaz\u0103 multe schimb\u0103ri \u00een planul spiritual, al suprastructurii. S-a observant expansiunea unei limbi unice, engleza; aceasta\u00a0a devenit o limb\u0103 f\u0103r\u0103 de care nu te descurci \u00een cultur\u0103, \u00een rela\u0163iile culturale.\u201d, a spus acad.\u00a0Eugen Simion.<\/strong><\/p>\n

Umbrela unei limbi unice<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>\u201cCe se\u00a0\u00eent\u00e2mpl\u0103 dup\u0103 ce sco\u0163i o carte? Aceasta trebuie tradus\u0103. Cei de la Bruxelles recunosc prioritatea diferen\u0163elor na\u0163ionale. Aceasta e o tez\u0103 pe care o tot repet\u0103. Vedem, de asemenea, problema regionaliz\u0103rii, care e foarte complicat\u0103; problema desna\u0163ionaliz\u0103rii. Cuv\u00e2ntul na\u0163iune aproape c\u0103 a \u00eenceput s\u0103 dispar\u0103 din discursurile oficiale; se vorbe\u015fte de identit\u0103\u0163i regionale etc. Acestea sunt lucruri care creeaz\u0103 suspiciuni, \u015fi apare ideea c\u0103 nu po\u0163i s\u0103 circuli prin lume dac\u0103 nu ai umbrela unei limbi unice. Cine g\u00e2nde\u015fte mai mult \u00ee\u015fi poate da seama unde duce o asemenea chestiune. Franceza a pierdut din importan\u0163\u0103, tot mai pu\u0163ini oameni o vorbesc. M\u0103car de s-ar\u00a0p\u0103stra o dualitate \u00een acest sens…\u00cen orice \u0163ar\u0103, \u00een orice cultur\u0103, inclusiv \u00een cultura noastr\u0103 sunt locali\u015fti, ace\u015fti fanatici, care se \u00eentreab\u0103 – cine crede \u00een Europa? Mai sunt globali\u015ftii. Eu m-am g\u0103sit \u00eentotdeauna \u00eentre dou\u0103 tabere, nici una nu-mi pl\u0103cea. Eu v\u0103 \u00eendemn s\u0103 r\u0103m\u00e2ne\u0163i aici, acesta este locul unui intelectual adev\u0103rat, de\u015fi nu este cald aici.\u00a0(\u2026) Ce\u00a0\u015fanse are un bun poet care continu\u0103 s\u0103 scrie \u00een limba rom\u00e2n\u0103? Dar un romancier rom\u00e2n? Cine-l cite\u015fte, cine-l traduce, iar dac\u0103 e tradus, cine se ocup\u0103 de el?\u201d, a lansat acad.\u00a0Eugen Simion<\/strong> \u00eentrebarea.<\/p>\n

\u201c<\/strong>\u00cen Rom\u00e2nia actual\u0103 se scrie mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd!<\/strong>\u201d<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>\u201cCare ar fi eroarea cea mai mare pe care o poate face un scriitor \u00een condi\u0163iile\u00a0satului global, satului universal? Eu cred c\u0103 aceea de a-\u015fi dispre\u0163ui limba, lipsa de \u00eencredere \u00een propria literatur\u0103. E un certificat pentru rateu. Mai multe \u015fanse \u00een condi\u0163iile satului global cred c\u0103 le au dou\u0103 genuri literare: eseul\u00a0\u015fi romanul.\u00a0(\u2026) Condi\u0163ia este ca romanul rom\u00e2nesc s\u0103 spun\u0103 ceva.(\u2026) De ce nu are succes romanul rom\u00e2nesc \u00een afar\u0103? Acesta nu p\u0103trunde, \u015fi nu din cauza limbii. Eu nu am r\u0103spunsul sau solu\u0163ia. Romanul rom\u00e2nesc, \u00eens\u0103, nu trece de o anumit\u0103 barier\u0103. \u00cen momentul de fa\u0163\u0103 lumea intelectual\u0103 nu e dominat\u0103 de scriitori, ci de politologi. Toate revistele sunt dominate de politologi. E un gen care se bucur\u0103 de admira\u0163ie \u00een toat\u0103 lumea. E un pact cu efemerul, nu cu eternitatea. Pe de alt\u0103 parte, rom\u00e2nii au multe complexe. Cel mioritic a luat o turnur\u0103 lipsit\u0103 de inteligen\u0163\u0103. Mai exist\u0103 \u015fi complexul nerecunoa\u015fterii universalit\u0103\u0163ii noastre. Sfatul meu este s\u0103 nu fi\u0163i nici fuduli, dar nici depresivi, perdan\u0163i. Ce este de f\u0103cut, totu\u015fi? Trebuie s\u0103 ne lu\u0103m mai \u00een serios, Europenismul nu e o limb\u0103, nu trebuie s\u0103 devin\u0103 o Europ\u0103 a regiunilor, ci a na\u0163iunilor. Limba e esen\u0163ial\u0103 pentru literatur\u0103, cultural s\u0103 ne judec\u0103m noi drept.\u00a0(\u2026) Problema romanului rom\u00e2nesc este c\u0103 acesta trebuie s\u0103 fac\u0103 un salt. El a b\u0103tut pasul pe loc din diverse motive. \u00cen ce direc\u0163ie trebuie s\u0103 fac\u0103 acest salt? Dup\u0103 p\u0103rerea mea, se pune prea mult accentul pe eseismul romanesc; din punct de vedere moral am intrat\u00a0\u00eentr-un fel de bocaj: nu ne-am desprins de trecutul ap\u0103s\u0103tor, care ne \u0163ine \u00een lan\u0163uri. Trebuie s\u0103 spunem adev\u0103rul, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2nem ancora\u0163i. Totodat\u0103 trebuie s\u0103 facem un salt etic, s\u0103 privim de la un etaj superior.\u201d, a spus acad.\u00a0Eugen Simion.<\/strong><\/p>\n

\u201cDe ce nu avem o capodoper<\/strong>\u0103 \u00een romanul rom\u00e2nesc<\/strong>?\u201d<\/strong><\/p>\n

\u201cNu ne-am propus s\u0103 avem a\u015fa ceva. Am vrut \u00eentotdeauna s\u0103 aducem modelul romanesc la noi, s\u0103-l avem\u00a0\u015fi noi. De la \u00eenceput, de c\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 existe romanul rom\u00e2nesc \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00eenspre zilele noastre, am vrut s\u0103 avem ce exista \u00een afar\u0103. Dac\u0103 venim noi cu romanul crescut aici, dup\u0103 modelul din afar\u0103, pe str\u0103ini nu-i intereseaz\u0103 deloc. S\u0103 nu mai vorbesc de romane balzaciene \u015famd. Chiar \u00een construc\u0163iile astea novatoare, gen \u0162epeneag, tot din zona noului roman francez se tr\u0103geau ele, chiar dac\u0103, ca tehnic\u0103 \u015fi poetic\u0103 se despart cumva \u015fi de zona noului roman. Tot nu se ajunge astfel la un element nou.\u00a0(\u2026) La un moment dat citeam\u00a0\u201cFlorile \u00eenghe\u0163ate din martie\u201d de Kadare, el a\u00a0\u015ftiut exact ce s\u0103 fac\u0103. S-a\u00a0p\u0103strat \u00een nota asta romanesc\u0103 care are un oarecare succes \u015fi a venit cu un element exotic, pe care nu\u00a0l-a tratat cu un complex al capodoperei. (\u2026) A avut astfel \u015fi romanul \u00een formula clasic\u0103, \u015fi elemental albanez de acolo. Dac\u0103 ar ap\u0103rea \u015fi la noi astfel de c\u0103r\u0163i, care s\u0103 intereseze cu adev\u0103rat cultura european\u0103 \u015fi s\u0103 ne reprezinte cu ceva\u2026am veni cu ceva ce ei nu \u015ftiu.\u201d, a spus\u00a0\u015eerban Axinte<\/strong>.<\/p>\n

\"\"<\/a>\u201cVreau s\u0103 m\u0103 leg de ce s-a spus mai\u00a0\u00eenainte legat de ce s-a\u00a0\u00eent\u00e2mplat \u00een ultimii 23 de ani \u015fi leg\u0103tura dintre comportamentul moral al scriitorilor \u015fi opera lor. Eu cred c\u0103 dac\u0103 venim din afar\u0103 am putea s\u0103 spunem c\u0103 discu\u0163ia asta at\u00e2t de ampl\u0103, care poate s\u0103 nu se finalizaze, vine \u015fi dintr-un fel de defec\u0163iune a mecanismului socio-cultural. E o problem\u0103 a criteriilor, ori ele presupun un consens. Oamenii trebuie s\u0103 fie de acord m\u0103car \u00eentr-un mod foarte general cu ce\u00a0\u00eenseamn\u0103 binele, r\u0103ul, un anumit parcurs moral, trebuie s\u0103 aib\u0103 o cultur\u0103 etic\u0103 la care s\u0103 se raporteze.\u00a0(\u2026) Poate c\u0103 literatura \u015fi critica literar\u0103, reflec\u0163ia literar\u0103 pot s\u0103 joace un rol important \u00een a pune problema aceasta, \u00een a o face con\u015ftient\u0103 \u015fi a sugera solu\u0163iile. \u00cen educa\u0163ie, am putea folosi literatura drept un agent pentru dezvoltarea reflexivit\u0103\u0163ii morale.\u201d, a spus\u00a0Caius Dobrescu<\/strong>.<\/p>\n

\u201cPentru ca romanul rom\u00e2nesc s\u0103 aib\u0103 succes \u00een Europa, trebuie s\u0103 ne g\u00e2ndim la \u201cMiori\u0163a\u201d, s\u0103 ne lupt\u0103m \u015fi noi pu\u0163in. Dac\u0103, \u00eens\u0103, ne dorim doar un succes na\u0163ional, trebuie s\u0103 fim con\u015ftien\u0163i c\u0103 un singur individ nu poate face foarte multe. Dac\u0103 este un romancier bun, dar sunt 20 de critici care nu \u00eel recunosc \u015fi \u00eel ignor\u0103, poate s\u0103 stea \u00een de\u015fert, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 un succes, posteritatea juc\u00e2nd sau nu un rol. Trebuie s\u0103 \u015ftim exact ce ne dorim: s\u0103 avem succes pe plan na\u0163ional sau interna\u0163ional \u015fi care ar fi consecin\u0163ele.\u201d, a punctat\u00a0Bogdan Dasc\u0103lu<\/strong>.<\/p>\n

\u201cEu cred c\u0103 cel mai important este ca un scriitor s\u0103 aib\u0103 ceva de spus. Nu mi se pare c\u0103 ra\u0163iunea fondatoare a scrisului unui autor este aceea de a avea succes sau nu, \u00een afar\u0103 sau \u00een \u0163ar\u0103. \u00cen momentul \u00een care scrii ca s\u0103 fii promovat, scrii cu g\u00e2ndul la recunoa\u015ftere, m\u0103 \u00eentreb dac\u0103 tot scrisul acela nu e o motiva\u0163ie impur\u0103. Legat de complexul nostru atunci c\u00e2nd ie\u015fim \u00een afar\u0103: sunt de acord cu observa\u0163ia lui \u015eerban Axinte legat\u0103 de mimetismul nostru, obiceiul nostru de a vorbi despre noi, despre ce avem mai bun din noi\u00a0\u2013 ca despre ceva ce este\u00a0\u00eemprumutat \u015fi sincron cu ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een afar\u0103. Nou\u0103 ni se pare (din perioada interbelic\u0103 p\u00e2n\u0103 azi) c\u0103 ceea ce e mai bun, bun\u0103oar\u0103 \u00een proz\u0103, \u0163ine de o anumit\u0103 tematic\u0103 citadin\u0103, subiectiv\u0103, romanul intelectual, introspectiv, autoreferen\u0163ial, metatextual. \u00cen felul \u0103sta c\u0103dem prad\u0103 unei prejudec\u0103\u0163i tematice. (\u2026) Romanul e mai bun sau mai prost dac\u0103 e scris \u00eentr-un fel sau altul. De asemenea, c\u00e2nd ie\u015fim \u00een afar\u0103, ne place s\u0103 vorbim doar despre anumite aspecte, ne falsific\u0103m vorbind despre ce credem noi c\u0103 \u00eei intereseaz\u0103 pe al\u0163ii:\u00a0tema comunismului, anii\u00a0`80. C\u0103dem, astfel, \u00een cli\u015feu.\u201d, <\/strong>a spus Bianca Bur<\/strong>\u0163a Cernat<\/strong><\/p>\n

Moromete <\/strong>\u015fi Tudor B\u0103losu \u00een satul global<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>\u201cSatul\u00a0\u0103sta global \u00een care am intrat seam\u0103n\u0103 foarte bine cu satul rom\u00e2nesc: avem acolo un Moromete, avem\u00a0\u015fi un Tudor B\u0103losu care vrea s\u0103-i taie salc\u00e2mul.\u00a0(\u2026) \u00cen satul global sunt tot felul de interese care se intersecteaz\u0103 \u00een centrul lui, iar noi am pierdut disputa intereselor acolo. O dat\u0103: pentru c\u0103 nimeni n-are interesul s\u0103 ne ia \u00een seam\u0103 foarte serios, cred c\u0103 ni s-a sortit rolul de consumatori (inclusiv \u00een planul cultural); pe de alt\u0103 parte cred c\u0103 noi am ratat un moment de v\u00e2rf, momentul `90, iar vina cred c\u0103 apar\u0163ine intelectualului rom\u00e2n, judec\u00e2ndu-l global. Ce am oferit noi lumii c\u00e2nd toat\u0103 lumea era cu ochii pe noi \u015fi a\u015ftepta? Am oferit v\u0103ic\u0103real\u0103, ne-am victimizat, ne-am denigrat ca neam (\u015fi cultura prin chiar excep\u0163iile pe care le-a produs ea), am spus Vestului, lumii, c\u0103 suntem un popor de c\u00e2rti\u0163e, iar excep\u0163iile fericite sunt cei care se bat cu pumnii \u00een piept pe afar\u0103.\u201d, a spus Andrei Grigor.<\/strong><\/p>\n

\u201cEu\u00a0\u00eencerc s\u0103 privesc un pic mai de sus \u015fi v\u0103d dou\u0103 probleme. Tot folosind sintagma asta Europa<\/em>, cred c\u0103 o folosim restrictiv. Pentru noi Europa \u00eenseamn\u0103 Occidentul.\u00a0(\u2026) Noi am descoperit foarte t\u00e2rziu, \u00een secolul XIX, acest miraj al Occidentului, l-am recuperat cu o grab\u0103 care pornea dintr-un complex, p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul celui de al Doilea R\u0103zboi Mondial. M\u0103 g\u00e2ndesc: care au fost\u00a0\u015fansele reale, ini\u0163iativele manifeste, lucide, de autoprezentare a culturii rom\u00e2ne \u00een lume? (\u2026) Interbelicul tr\u0103ie\u015fte tot sub graba aceasta a recuper\u0103rii.\u00a0(\u2026) Cred c\u0103 nu am avut \u015fanse \u015fi nici voin\u0163a explicit\u0103 de a g\u00e2ndi mai larg, european. A doua problem\u0103: nu ne-am asumat tradi\u0163ia.\u201d, a spus Bogdan Cre\u0163u.<\/strong><\/p>\n

\u201cEu cred c\u0103 literatura Occidental\u0103 a intrat \u00eentr-un declin mai demult. De prin anii `50-`60. (\u2026) Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een acea perioad\u0103, o literatur\u0103 periferic\u0103, America de Sud, a izbucnit. Ei seam\u0103n\u0103 un pic cu noi.\u00a0(\u2026) O parte a scriitorilor rom\u00e2ni din anii\u00a0`60\u00a0s-au sincronizat cu romanul sud-american, cu romanul siberian, Est european, o anumit\u0103 zon\u0103 a Balcanilor, mai mult dec\u00e2t cu ceea ce era \u00een Occident. Noi de fapt ne dorim s\u0103 fim recunoscu\u0163i acolo, \u00eentr-un moment\u00a0\u00een care literatura lor nu mai \u00eenseamn\u0103 ceea ce a \u00eensemnat atunci c\u00e2nd priveam \u00een interbelic sau mai \u00eenainte c\u0103tre ea.\u00a0Pe de alt\u0103 parte, e o problem\u0103 a elitelor, a celor care elaboreaz\u0103 politicile culturale, care se ocup\u0103 de promovare. E vorba de politizare distructiv\u0103, m\u00e2nc\u0103torie care a blocat \u00eentregul mecanism, \u015fi dup\u0103 `90\u00a0\u015fi-a ar\u0103tat cea mai dezagreabil\u0103 fa\u0163\u0103.\u00a0\u201d, a spus Paul Cernat.<\/strong><\/p>\n

Fiecare participant la colocviu a primit, la finalul dezbaterilor, volumele\u00a0\u201cPublicistic\u0103, XI\u00a0(1963-1965) Conferin\u0163e\u201d \u015fi \u201cPublicistic\u0103, XII. (Postume \u015fi inedite)\u201d de G. C\u0103linescu.<\/p>\n

Andra ROTARU<\/strong><\/p>\n

vizualizari: 39<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Joi, 30 mai 2013, ora 11:00, la sediul Funda\u0163iei Na\u0163ionale pentru Stiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103 – FNSA (str. Dem I. Dobrescu nr. 11, Bucure\u015fti), a avut loc edi\u0163ia a VII-a a Colocviului Na\u0163ional al Tinerilor Critici Literari \u201cG. C\u0103linescu fa\u0163\u0103 cu noua critic\u0103 literar\u0103\u201d. Cu aceast\u0103 ocazie a avut loc dezbaterea \u201cLiteratur\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u00een satul global\u201d, moderat\u0103 de acad. Eugen Simion, \u015fi au fost prezentate ultimele dou\u0103 volume din publicistica lui G. C\u0103linescu (XI-XII), Editura FNSA. Evenimentul a fost organizat de FNSA \u015fi coordonat de Dan Mircea Cipariu. Invita\u0163i: Bianca Bur\u0163a-Cernat, Paul Cernat, Daniel Cristea-Enache, Teodora Dumitru, Mihai Iov\u0103nel, Alexandra Cioc\u00e2rlie, Cristina Balinte, Raluca Dun\u0103, Oana Soare, Caius Dobrescu, Ana-Maria Dasc\u0103lu, Bogdan Dasc\u0103lu, (Bucure\u015fti), Crina Bud (Baia Mare), \u015eerban Axinte, Bogdan Cre\u0163u, Antonio Patra\u015f, Doris Mironescu (Ia\u015fi), Adrian L\u0103c\u0103tu\u015f (Bra\u015fov), Andrei Terian (Sibiu), Adrian Jicu (Bac\u0103u).<\/p>\n","protected":false},"author":26,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[897],"tags":[1943,2233],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7653"}],"collection":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/users\/26"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7653"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7653\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7653"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7653"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7653"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}