{"id":7329,"date":"2013-03-19T21:30:36","date_gmt":"2013-03-19T19:30:36","guid":{"rendered":"http:\/\/www.agentiadecarte.ro\/?p=50838"},"modified":"2013-03-19T21:30:36","modified_gmt":"2013-03-19T19:30:36","slug":"reuniunea-de-primavara-a-doamnelor-la-cluj","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/stiri\/reuniunea-de-primavara-a-doamnelor-la-cluj\/","title":{"rendered":"\u201cReuniunea de primavar\u0103 a doamnelor\u201d la Cluj"},"content":{"rendered":"<p><strong><a href=\"http:\/\/www.agentiadecarte.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/211.jpg\"><img loading=\"lazy\" class=\"alignleft size-medium wp-image-50839\" title=\"21\" src=\"http:\/\/www.agentiadecarte.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/211-212x300.jpg\" alt=\"\" width=\"212\" height=\"300\" \/><\/a>Joi, 21 martie 2013, ora 12.00, la sediul Filialei Cluj a USR (str. Universit\u0103\u0163ii nr. 1, Cluj), va avea loc o nou\u0103 edi\u0163ie a\u00a0\u201cReuniunii de primavar\u0103 a doamnelor.\u201d \u00a0Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Rom\u00e2n \u2013 Filiala Transilvania, \u00een colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u2013 Filiala Cluj. \u00cen deschiderea evenimentului, va avea loc o conferin\u0163\u0103 sus\u0163inut\u0103 de\u00a0Alina Pamfil:\u00a0\u201cHomo legens\u201d (\u00een ciclul\u00a0Scriitorul \u00een cetate). Despre scris, citit, c\u0103r\u0163i noi \u015fi proiecte de laborator vor vorbi ulterior scriitoarele:\u00a0Elena Abrudan, Mariana Bojan, Hanna Bota, Codrina Bran, Doina Cetea, Iulia Cuble\u015fan, Elisabeta Donca-Kirchmajer, Vera Ieremias, Mariana Istrate, Gabriela Lungu, Rodica Marian, Flavia Teoc. Moderatoare: Irina Petra\u015f.<\/strong><\/p>\n<p>Seria de evenimente organizate \u00een colaborare de Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u2013 Filiala Cluj \u00a0\u015fi \u00a0ICR \u2013 Filiala Transilvania \u00a0a debutat \u00een 15 februarie 2013 (data inaugur\u0103rii Filialei Transilvania a ICR) \u00a0cu conferin\u0163a\u00a0\u201cRepere culturale transilvane\u201d, sus\u0163inut\u0103 de\u00a0<strong>Mircea Muthu<\/strong> \u015fi va continua la \u00eenceputul lunii aprilie cu r\u0103spunsul lui\u00a0<strong>Ion Vartic<\/strong> la \u00eentrebarea\u00a0\u201cCe este arta?\u201d<\/p>\n<p>Fragment din conferin\u0163a lui Mircea Muthu \u201cRepere culturale transilvane\u201d<\/p>\n<p>C\u00e2nd Perpessicius evoca ,,vatra de visuri milenare \u015fi Canaan martirizat\u201d, el metaforiza superb dar \u015fi fixa \u00een acela\u015fi timp, \u00een linii de gravur\u0103, chipul spa\u0163iului transilvan, a\u015fa cum s-a perpetuat de altfel \u00een memoria Rom\u00e2niei re\u00eentregite. Dimensiunile sale, reiterate periodic de la B\u0103lcescu \u00eencoace \u015fi caracterizate printr-o alt\u0103 distribuire a accentelor \u00een tabloul general a ceea ce s-a numit\u00a0<em>specific na\u0163ional<\/em> configureaz\u0103 o Transilvanie emblematic\u0103, lipsit\u0103 de osific\u0103rile subiacente modelului \u015fi, tocmai de aceea, circumscrierile ulterioare lui 1916 \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 nota de gravitate \u015fi temperatura transmise de ,,rezervoriul de seriozitate\u201c cum numea Bari\u0163 \u015fi apoi Rebreanu ,,\u0162ara Ardealului\u201d. \u00cen \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea de ansamblu a noului stat rom\u00e2n, aceast\u0103 lume, sublinia prin 1923 publicistul Octavian Goga, ,,aduce net\u0103g\u0103duit un aspect de mul\u0163ime mai occidental\u0103, exigen\u0163e culturale mai pozitive, o concep\u0163ie mai larg\u0103 a libert\u0103\u0163ilor cet\u0103\u0163ene\u015fti \u015fi o educa\u0163ie mai veche a spiritului de datorie\u201d (<em>Reabilitarea Ardealului<\/em>). Astfel, reper constant \u00een medita\u0163ia intelectualului, vertebr\u00e2nd adesea mentalitatea nu numai cultural\u0103 din ultimul secol, \u00een sf\u00e2r\u015fit, spiritul localizat \u00een interiorul arcului carpatic \u00ee\u015fi consolideaz\u0103 prin statutul acceptat de<em>vatr\u0103<\/em> func\u0163ia coeziv\u0103 \u015fi valoarea de exemplu. Cu ocazia s\u0103rb\u0103toririi a dou\u0103 decenii de la Marea Unire, Vasile B\u0103ncil\u0103, prietenul lui Blaga, preciza \u00een 1938 c\u0103 ,,sensul Ardealului \u00een configura\u0163ia sufletului rom\u00e2nesc e un sens de tenacitate, pe de o parte, de practicism organic \u015fi de metodism pe de alt\u0103 parte (\u00een\u00a0<em>Semnifica\u0163ia Ardealului<\/em>). E adev\u0103rat, \u201espiritul ardelean constituie numai o component\u0103 a marelui duh rom\u00e2nesc dar, aten\u0163iona \u00eentr-un interviu din 1940 Rebreanu, cea mai pre\u0163ioas\u0103 \u015fi mai caracteristic\u0103\u201d. Constatarea prozatorului, c\u0103 ,,ardelenii au o concep\u0163ie despre via\u0163\u0103 mai aspr\u0103, mai ad\u00e2nc\u0103, mai etic\u0103\u201c, conduce la concluzia, \u00eenc\u0103 decelabil\u0103 \u00een praxisul \u015ecolii Ardelene, c\u0103 ,,etnicismul nu e o povar\u0103 \u00een opera de art\u0103, ci un spor de originalitate.\u201d Medita\u0163ia c\u0103linescian\u0103 din finalul\u00a0<em>Istoriei<\/em> prelunge\u015fte \u00een fond r\u00e2ndurile de mai sus \u00een tentativa de conceptualizare a specificului na\u0163ional. Rom\u00e2nii din centru, de pild\u0103, ,,sunt consultabili pentru nota specific\u0103 primordial\u0103.\u201d Totaliz\u0103rile \u015fi, concomitent, tr\u0103s\u0103turile definitorii sunt re\u0163inute pe ecranul con\u015ftiin\u0163ei receptoare \u00een perioada interbelic\u0103 mai ales, preg\u0103tit\u0103 astfel s\u0103 asigure continuitatea fertil\u0103 \u00een perimetrul Rom\u00e2niei Mari. Sentimentele, \u00een forme at\u00e2t de dramatice, de responsabilitate istoric\u0103, refuzul teatralit\u0103\u0163ii, \u00eempletirea romantismului etnografic cu cel folcloric \u015fi distilarea acestuia \u00een mesianismul cu rezonan\u0163\u0103 de text sacru ce impregneaz\u0103 agorele eroice din C\u00e2mpia Libert\u0103\u0163ii, conjugarea na\u0163ionalului cu socialul ,,ca una dintre cele mai \u00eensemnate manifest\u0103ri istorice ale spiritului nostru civic,\u201d a\u015fa cum afirma Alexandru Lapedatu la discursul de recep\u0163ie al Academiei Rom\u00e2ne din 1923, realismul ,,poporan\u201d manifest\u00e2ndu-se bipolar \u00een reprezentarea satului ritualizat, ca la George Co\u015fbuc, dar \u015fi a celui contemporan \u2013 Liviu Rebreanu \u2013, al\u0163ii, ca Slavici \u015fi Ag\u00e2rbiceanu efectu\u00e2nd ,,\u00eentregul circuit de la satul idilic la satul actual\u201d, cum spunea Ion Breazu, scurtcircuitarea polilor aminti\u0163i \u00een arcul metafizic \u015fi \u00een imaginea satului atemporal din construc\u0163ia sistematic\u0103 a lui Lucian Blaga, rela\u0163ia complementar\u0103 dintre ,,poporan\u201d \u015fi preferin\u0163a pentru clasicizare, obsesia instaur\u0103rii Legii cu majuscul\u0103 ca dreapt\u0103 recunoa\u015ftere a r\u00e2nduielilor firii (Ovidiu Cotru\u015f), ce argumenteaz\u0103 profundul etnicism al produc\u0163iei artistice, toate acestea, legate \u00eentre ele, alc\u0103tuiesc o\u00a0<em>forma mentis<\/em> unitar\u0103 \u015fi pilduitoare prin consecven\u0163\u0103. [\u2026]<\/p>\n<p>vizualizari: 51<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Joi, 21 martie 2013, ora 12.00, la sediul Filialei Cluj a USR (str. Universit\u0103\u0163ii nr. 1, Cluj), va avea loc o nou\u0103 edi\u0163ie a \u201cReuniunii de primavar\u0103 a doamnelor.\u201d  Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Rom\u00e2n \u2013 Filiala Transilvania, \u00een colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u2013 Filiala Cluj. \u00cen deschiderea evenimentului, va avea loc o conferin\u0163\u0103 sus\u0163inut\u0103 de Alina Pamfil: \u201cHomo legens\u201d (\u00een ciclul Scriitorul \u00een cetate). Despre scris, citit, c\u0103r\u0163i noi \u015fi proiecte de laborator vor vorbi ulterior scriitoarele: Elena Abrudan, Mariana Bojan, Hanna Bota, Codrina Bran, Doina Cetea, Iulia Cuble\u015fan, Elisabeta Donca-Kirchmajer, Vera Ieremias, Mariana Istrate, Gabriela Lungu, Rodica Marian, Flavia Teoc. Moderatoare: Irina Petra\u015f.<\/p>\n","protected":false},"author":26,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[897],"tags":[1893,2233],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7329"}],"collection":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/users\/26"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7329"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7329\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7329"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7329"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7329"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}