{"id":7108,"date":"2013-02-13T22:33:56","date_gmt":"2013-02-13T20:33:56","guid":{"rendered":"http:\/\/www.agentiadecarte.ro\/?p=49368"},"modified":"2013-02-13T22:33:56","modified_gmt":"2013-02-13T20:33:56","slug":"editura-paladin-lanseaza-primele-patru-volume","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/stiri\/editura-paladin-lanseaza-primele-patru-volume\/","title":{"rendered":"Editura Paladin lanseaz\u0103 primele patru volume"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Mar\u0163i, 19 februarie 2013, de la ora 18.30, la Libr\u0103ria Bastilia (Pia\u021ba Roman\u0103 nr. 5, Bucure\u0219ti), va avea loc lansarea primelor patru volume ap\u0103rute la Editura Paladin, un nou imprint al Grupului Editorial Art: \u201dImperiul. O piatr\u0103 pe cer\u201d, de Isaac Asimov (Traducere de Horia Nicola Ursu); \u201dOra\u015ful \u015fi stelele\u201d, de Arthur C. Clarke (Traducere de Mihai-Dan Pavelescu); \u201dCioburi de onoare\u201d, de Lois McMaster Bujold (Traducere de Ona Frantz); \u201dMitago\u201d, de Robert Holdstock (Traducere de Mircea Pric\u0103jan). Invita\u0163i: Elisabeta L\u0103sconi, Mircea Naidin, Mihai-Dan Pavelescu. Moderatori: Evelina Bidea, Michael Haulic\u0103.<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

Isaac Asimov, <\/strong>Imperiul I. O piatr\u0103 pe cer<\/strong><\/em><\/p>\n

\u201dChinezii spun c\u0103 orice drum \u00eencepe cu primul pas. Ceea ce nu mai spun chinezii, dar o face Isaac Asimov, este c\u0103 orice pas te poate duce \u00eentr-o alt\u0103 lume.<\/p>\n

\"\"<\/a>A\u015fa p\u0103\u0163e\u015fte \u015fi Joseph Schwartz care, p\u0103\u015find peste o p\u0103pu\u015f\u0103, intr\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 lume, apar\u0163in\u00e2nd unui imperiu galactic, dar pe aceea\u015fi planet\u0103 P\u0103m\u00e2nt. Aceasta a ajuns s\u0103 fie doar o piatr\u0103 pe cer, o planet\u0103 radioactiv\u0103, \u00een unde locuitorii sunt trata\u0163i ca to\u0163i b\u0103\u015ftina\u015fii lumii noastre de c\u00e2nd omul a \u00eenceput s\u0103 descopere noi teritorii.<\/p>\n

Mo\u015ftenirea asimovian\u0103 con\u0163ine \u00een primul r\u00e2nd trei mari serii: Robo\u0163ii<\/strong>, Imperiul<\/strong><\/em> \u015fi Funda\u0163ia<\/strong><\/em>. Cititorul rom\u00e2n cunoa\u015fte deja, din seria Funda\u0163iei<\/strong>, Imperiul Trantorian, cel care controleaz\u0103 P\u0103m\u00e2ntul \u00een O piatr\u0103 pe cer.<\/p>\n

Imperiul<\/strong> va continua cu Praf de stele<\/em> \u015fi Curen\u0163ii spa\u0163iului<\/em>.<\/p>\n

Pentru c\u0103… o editur\u0103 nou\u0103 care intr\u0103 pe pia\u0163a de carte F&SF nu poate debuta dec\u00e2t cu Isaac Asimov \u015fi, dac\u0103 bunul doctor Asimov a debutat ca romanicer cu O piatr\u0103 pe cer<\/em>, cine suntem noi s\u0103 facem altfel?<\/p>\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, pentru c\u0103 Isaac Asimov este unul dintre primii clasici ai modernit\u0103\u0163ii care se al\u0103tur\u0103 p\u0103rin\u0163ilor fondatori Jules Verne \u015fi H.G. Wells \u00een galeria celor numi\u0163i Grand Masters ai literaturii F&SF.\u201d (Michael Haulic\u0103<\/strong>)<\/p>\n

Traducere din limba englez\u0103 de Horia Nicola Ursu<\/p>\n

Isaac Asimov<\/strong> (1920\u20131992) a fost un autor american celebru pentru c\u0103r\u0163ile sale din domeniul \u015ftiin\u0163ifico-fantasticului, dar \u015fi pentru c\u0103r\u0163ile de popularizare a \u015ftiin\u0163ei. Seria Funda\u0163ia este cea mai cunoscut\u0103 lucrare a sa.<\/p>\n

\"\"<\/a>Lois McMaster Bujold, <\/strong>Cioburi de onoare<\/strong><\/em><\/p>\n

Nominalizare la Premiul Locus \u00een 1987<\/strong><\/p>\n

\u201eLa naiba cu toate ocaziile c\u00e2nd s-au sincronizat momentul \u015fi locul ca s\u0103 \u00eenghesuie visul despre eroism al unui pu\u015fti \u00een co\u015fmarul despre asasinat, nelegiuire \u015fi \u00een\u015fel\u0103ciune al unui adult!\u201d \u2013 spune Lois McMaster Bujold \u00een romanul ei, prin vocea Cordeliei Naismith.<\/p>\n

\u015ei chiar despre asta e vorba \u00een Cioburi de onoare, despre transformarea Cordeliei Naismith din om de \u015ftiin\u0163\u0103 \u00een r\u0103zboinic \u015fi a r\u0103zboinicului Aral Vorkosigan \u00een \u201eM\u0103celarul de pe Komarr\u201d, dar \u015fi despre o frumoas\u0103 poveste de dragoste \u00eentre cei doi combatan\u0163i trecu\u0163i de v\u00e2rsta primelor iubiri.<\/p>\n

\u015ei \u00een toat\u0103 aceast\u0103 poveste \u201eOnoarea nu se \u00eempu\u0163ineaz\u0103 dac\u0103 e \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103\u201d \u2013 spune tot Lois McMaster Bujold.<\/p>\n

Pentru c\u0103… este prima carte scris\u0103 de Lois McMaster Bujold, pentru c\u0103 deschide saga Vorkosigan, care i-a adus celebritatea \u015fi patru premii Hugo, dou\u0103 Nebula, dou\u0103 Locus \u015fi alte cinci premii, \u015fi pentru c\u0103 personajele romanului sunt vii, nu doar ni\u015fte gageturi dintr-un roman \u015ftiin\u0163ifico-fantastic.<\/p>\n

Iar Lois McMaster Bujold va fi surpriza anului pentru mul\u0163i iubitori de science-fiction. (Michael Haulic\u0103<\/strong>)<\/p>\n

Traducere din limba englez\u0103 de Ona Frantz<\/p>\n

Colec\u0163ia Science Fiction Masters<\/p>\n

Lois McMaster Bujold<\/strong> (n. 1949) \u2013 scriitoare american\u0103, a debutat \u00een 1985 \u00een Rod Serling\u2019s The Twilight Zone Magazine. \u00cen 1986 a publicat primul roman, Cioburi de onoare, care va sta la baza uneia dintre cele mai populare serii ale SF-ului mondial, saga Vorkosigan, pe care Editura Paladin v-o propune \u00een urm\u0103torii ani.<\/p>\n

Lois McMaster Bujold a primit \u00een cariera sa cinci premii Hugo, trei Nebula \u015fi trei Locus.<\/p>\n

\"\"<\/a>Arthur C. Clarke, <\/strong>Ora\u015ful \u015fi stelele<\/strong><\/em><\/p>\n

Peste un miliard de ani, Diaspar este singurul ora\u015f r\u0103mas pe P\u0103m\u00e2nt. Ora\u015ful este condus de un computer care na\u015fte \u015fi repar\u0103 oamenii, iar \u00een perioadele dintre dou\u0103 vie\u0163i ale unui om, acesta \u00eei p\u0103streaz\u0103 con\u015ftiin\u0163a. Nimeni nu intr\u0103 \u00een ora\u015f, nimeni nu iese.<\/p>\n

\u00cen afar\u0103 de Alvin care, diferit fiind de concet\u0103\u0163enii lui, \u00eendr\u0103zne\u015fte s\u0103-\u015fi ia \u00een m\u00e2ini propriul destin, odat\u0103 cu cel al \u00eentregii omeniri \u015fi s\u0103 readuc\u0103 rasa uman\u0103 acolo unde \u00eei este locul.<\/p>\n

Pentru c\u0103… Arthur C. Clarke nu poate lipsi din nicio colec\u0163ie serioas\u0103 de scrience-fiction. Pentru c\u0103 Ora\u015ful \u015fi stelele este o carte care merit\u0103 citit\u0103 m\u0103car o dat\u0103 la zece ani.<\/p>\n

\u015ei, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, pentru c\u0103 Arthur C. Clarke tradus de Mihai-Dan Pavelescu \u015fi redactat de \u015etefan Ghidoveanu este un diamant \u015flefuit de trei mae\u015ftri bijutieri \u015fi dac\u0103 ai ocazia, m\u0103car o dat\u0103 \u00een via\u0163\u0103, s\u0103 pui m\u00e2na pe a\u015fa ceva, merit\u0103 s\u0103 stai \u015fi la coad\u0103 pentru o astfel de carte. (Michael Haulic\u0103<\/strong>)<\/p>\n

Traducere din limba englez\u0103 de Mihai-Dan Pavelescu<\/p>\n

Colec\u0163ia Science Fiction Masters<\/p>\n

Arthur C. Clarke<\/strong> (1917 \u2013 2008) \u2013 scriitor britanic, rezident \u00een Sri Lanka din 1956 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii. A debutat \u00een 1946, \u00een revista Astounding. Este autorul unor serii celebre, ca Odiseea spa\u0163ial\u0103 \u015fi Rama, dar \u015fi al unor romane care au r\u0103mas \u00een amintirea fanilor SF. Printre ele, Ora\u015ful \u015fi stelele. \u00cen 1986, Science Fiction Writers of America i-a acordat titlul de Grand Master.<\/p>\n

A c\u00e2\u015ftigat trei premii Hugo, trei Nebula \u015fi c\u00e2te un Campbell Memorial, Locus, British SF.<\/p>\n

\"\"<\/a>Robert Holdstock, <\/strong>Mitago<\/strong><\/em><\/p>\n

SFWA Grand Master 1986, 3 premii Hugo, 3 premii Nebula<\/strong><\/p>\n

Familia Huxley tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-o cas\u0103 aflat\u0103 \u00een apropierea p\u0103durii Ryhope. C\u00e2nd George Huxley, tat\u0103l, moare, fiii s\u0103i \u00eencearc\u0103 s\u0103-i continue munca de-o via\u0163\u0103.<\/p>\n

Aceast\u0103 munc\u0103 este legat\u0103, \u00een amintirea fiilor, de p\u0103dure, de lungi dispari\u0163ii ale tat\u0103lui, de jurnalul tat\u0103lui \u015fi de fiin\u0163ele pe care \u015fi ace\u015ftia le \u00eent\u00e2lnesc odat\u0103 intra\u0163i \u00een p\u0103dure.<\/p>\n

Misterele p\u0103durii Ryhope se transmit de la tat\u0103 la fiu \u015fi de la un fiu la altul. Iar Robert Holdstock este un maestru al fantaz\u0103rii, d\u0103ruindu-ne una dintre seriile nemuritoare ale literaturii fantasy.<\/p>\n

Mitago este primul volum din cele \u015fapte ale seriei.<\/p>\n

Pentru c\u0103… dup\u0103 ce J.R.R. Tolkien a inventat genul fantasy, Robert Holdstock l-a reinventat cu seria Mitago.<\/p>\n

Pentru c\u0103 este un alt fel de fantasy, mai european, mai aproape de spiritul rom\u00e2nesc \u015fi ar putea fi o cale de urmat pentru tinerii scriitori rom\u00e2ni pasiona\u0163i de gen. (Michael Haulic\u0103<\/strong>)<\/p>\n

Traducere din limba englez\u0103 de Mircea Pric\u0103jan<\/p>\n

Colec\u0163ia Fantasy Masters<\/p>\n

Robert Holstock<\/strong> (1948-2009) \u2013 prozator englez, a debutat \u00een 1968 \u00een revista New Worlds, devenit\u0103, sub conducerea lui Michael Moorcock, port-drapelul mi\u015fc\u0103rii \u201eNew Wave\u201d, \u00eentre membrii c\u0103reia se mai g\u0103seau Brian Aldiss \u015fi J.G. Ballard. \u00centre 1984 \u015fi 2008, Holdstock public\u0103 seria Mitago (Mythago Wood), alc\u0103tuit\u0103 din \u015fapte romane, una dintre seriile-cult ale literaturii fantasy mondiale.<\/p>\n

Robert Holdstock a primit dou\u0103 premii World Fantasy \u015fi patru premii British SF. \u00cencep\u00e2nd cu 2012, premiul pentru cel mai bun roman fantasy al anului, acordat de British Fantasy Society, poart\u0103 numele lui Robert Holdstock.<\/p>\n

vizualizari: 66<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mar\u0163i, 19 februarie 2013, de la ora 18.30, la Libr\u0103ria Bastilia (Pia\u021ba Roman\u0103 nr. 5, Bucure\u0219ti), va avea loc lansarea primelor patru volume ap\u0103rute la Editura Paladin, un nou imprint al Grupului Editorial Art: \u201dImperiul. O piatr\u0103 pe cer\u201d, de Isaac Asimov (Traducere de Horia Nicola Ursu); \u201dOra\u015ful \u015fi stelele\u201d, de Arthur C. Clarke (Traducere de Mihai-Dan Pavelescu); \u201dCioburi de onoare\u201d, de Lois McMaster Bujold (Traducere de Ona Frantz); \u201dMitago\u201d, de Robert Holdstock (Traducere de Mircea Pric\u0103jan).<\/p>\n","protected":false},"author":26,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[897],"tags":[2233],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7108"}],"collection":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/users\/26"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7108"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7108\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7108"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7108"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7108"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}