{"id":3658,"date":"2011-10-04T11:00:19","date_gmt":"2011-10-04T09:00:19","guid":{"rendered":"http:\/\/www.elefant.ro\/blog\/?p=5987"},"modified":"2011-10-04T11:00:19","modified_gmt":"2011-10-04T09:00:19","slug":"despre-seductie-si-pacat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/stiri\/despre-seductie-si-pacat\/","title":{"rendered":"Despre seduc\u0163ie \u015fi p\u0103cat"},"content":{"rendered":"

O femeie care are aman\u021bi este o depravat\u0103, un b\u0103rbat care are amante e un seduc\u0103tor!<\/em>, spune scriitorul\u00a0\u0219i istoricul \u015fi scriitorul francez Philippe Delorme. Iar dac\u0103 femeia p\u0103c\u0103toas\u0103 este \u0219i regin\u0103, cronicarii vremii vor fi necru\u021b\u0103tori cu ea, ne dovede\u0219te cartea \u00cemp\u0103r\u0103tese, regine, prin\u021bese \u0219i pove\u0219tile lor scandaloase<\/em><\/strong><\/a>, ap\u0103rut\u0103 recent la Humanitas. Un interviu \u00een exclusivitate.<\/p>\n

 <\/p>\n

C\u00e2nd v-a\u021bi descoperit pasiunea pentru istorie \u0219i c\u00e2nd a ap\u0103rut aceast\u0103 specializare \u00een familii regale? <\/em><\/strong><\/p>\n

Ador istoria \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie! Mai \u00eent\u00e2i am devorat romanele lui Alexandre Dumas, apoi am urm\u0103rit emisiunile de istorie ale lui Alain Decaux \u0219i Andr\u00e9 Castelot. Iar \u00een liceu am avut marea \u0219ans\u0103 de a \u00eent\u00e2lni un profesor care m-a ajutat s\u0103 \u00een\u021beleg istoria \u0219i deci s\u0103 o iubesc \u0219i mai mult. Dup\u0103 ce mi-am \u00eencheiat studiile universitare la Sorbona, am lucrat la reviste specializate \u00een regalitate: Dynastie, apoi Point de Vue, unde scriu articole pe teme istorice \u0219i culturale.<\/p>\n

 <\/p>\n

C\u0103r\u021bile dumneavoastr\u0103, la grani\u021ba dintre biografie \u0219i povestire galant\u0103, reprezint\u0103 o modalitate interesant\u0103 \u0219i agreabil\u0103 de a \u00eenv\u0103\u021ba c\u00e2te ceva din istorie. Cred c\u0103 acest stil narativ este datorat jurnalismului, nu-i a\u0219a?<\/em><\/strong><\/p>\n

Pentru mine, istoria este \u00een acela\u0219i timp \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i art\u0103. Sau mai degrab\u0103 o art\u0103 care folose\u0219te metode \u0219tiin\u021bifice. S\u0103 ne amintim c\u0103 \u00een antichitatea greac\u0103 istoria era personificat\u0103 de muza Clio, ca tragedia sau poezia! A\u0219adar, un istoric trebuie s\u0103 fie \u0219i scriitor, fiindc\u0103 stilul este inseparabil de g\u00e2ndire. Dac\u0103 n-ai o g\u00e2ndire limpede, nu po\u021bi avea un stil clar \u0219i pl\u0103cut.<\/p>\n

 <\/p>\n

Sunte\u021bi preocupat \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 de trecut \u0219i prezent. Familiile regale de azi au mai p\u0103strat din tradi\u021bii?<\/em><\/strong><\/p>\n

Printre familiile regale de azi trebuie s\u0103 facem distinc\u021bie \u00eentre cele care \u0219i-au p\u0103strat tronul \u2013 mai sunt vreo 30 \u00een toat\u0103 lumea \u2013 \u0219i cele care au cedat locul republicilor\u2026care nu mai sunt at\u00e2t de democratice ca pe vremuri. Primele au evoluat \u00een timp. Mul\u021bi prin\u021bi mo\u0219tenitori se c\u0103s\u0103toresc cu femei f\u0103r\u0103 titluri nobiliare \u0219i nu-\u0219i mai caut\u0103 mirese prin catalogul Gotha. \u00cen acela\u0219i timp, legea salic\u0103, menit\u0103 s\u0103 rezerve tronul doar b\u0103rba\u021bilor, a fost abolit\u0103 aproape peste tot. Iar prin\u021bii moderni au o atitudine pe m\u0103sur\u0103, au renun\u021bat la decorul excesiv.<\/p>\n

Pentru familiile regale care nu mai sunt la putere, e mai dificil. C\u0103ci cum s\u0103 p\u0103strezi tradi\u021bia \u0219i s\u0103 evoluezi \u00een acela\u0219i timp? Unele au renun\u021bat la ideea de a mai juca vreun rol istoric \u00een \u021b\u0103rile lor. Altele \u2013 cum este \u0219i cazul familiei regale a Rom\u00e2niei \u2013 se implic\u0103 activ \u00een via\u021ba social\u0103 \u0219i cultural\u0103. De ce nu? Dup\u0103 p\u0103rerea mea, \u00absensul istoriei\u00bb, sus\u021binut mai ales de marxi\u0219ti, este o absurditate. Istoria nu se \u00eendreapt\u0103 neap\u0103rat \u00eentr-o anumit\u0103 direc\u021bie! Institu\u021bia regalit\u0103\u021bii constituie, cel mai adesea, cea mai bun\u0103 garan\u021bie a democra\u021biei. Ce crede\u021bi, unde e mai mult\u0103 libertate: \u00een imperiul japonez sau \u00een republica nord-coreean\u0103? \u00cen republica sirian\u0103 sau \u00een regatul olandez?<\/p>\n

 <\/p>\n

Care a fost cea mai dificil\u0103 dintre c\u0103r\u021bile dumneavoastr\u0103, din punct de vedere al document\u0103rii \u0219i al scrierii?<\/em><\/strong><\/p>\n

Unele dintre c\u0103r\u021bile mele au fost chiar lucr\u0103ri universitare, precum edi\u021bia critic\u0103 a Jurnalului inedit al Contelui de Chambord<\/em><\/strong> (1844-1883), ultimul dintre Bourbonii vechii dinastii. Sau ancheta foarte detaliat\u0103 pe care am f\u0103cut-o pentru autentificarea inimii lui Ludovic al XVII-lea. Acestea mi-au ocupat foarte mult timp, la Biblioteca Na\u021bional\u0103 sau \u00een arhive. Alte c\u0103r\u021bi sunt mai \u201eu\u0219oare\u201c, anecdotice, precum \u00cemp\u0103r\u0103tese, regine, prin\u021bese \u0219i pove\u0219tile lor scandaloase<\/em><\/strong>. Dar tot necesit\u0103 o documentare serioas\u0103. Una dintre operele mele recente, Henri IV, les r\u00e9alit\u00e9s d\u2019un mythe<\/em><\/strong>, publicat\u0103 \u00een 2010, la 400 de ani de la asasinarea regelui, a necesitat revizuirea atent\u0103 a tuturor surselor disponibile despre acest monarh, c\u0103ruia practic i-am creat o imagine nou\u0103, departe de legenda lui Vert Galant<\/em> (n.r. crai b\u0103tr\u00e2n).<\/p>\n

\"\"<\/a><\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Istoricii \u0219i cronicarii de demult erau misogini? Pentru c\u0103 multe dintre personajele c\u0103r\u021bii <\/em><\/strong>par <\/em><\/strong>nedrept\u0103\u021bite de istorie.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen general istoria a fost scris\u0103 de b\u0103rba\u021bi \u0219i trecut\u0103 prin filtrul prejudec\u0103\u021bilor masculine fa\u021b\u0103 de \u201esexul slab\u201c. Este mai ales cazul istoricilor de secol 19, precum Jules Michelet. Am descoperit acest misoginism c\u00e2nd am scris seria de biografii ale reginelor Fran\u021bei. Dup\u0103 Michelet, reginele au avut trei defecte: erau str\u0103ine, erau catolice \u0219i erau femei! Trei tare \u00een ochii acestui autor na\u021bionalist, anticlerical \u0219i machist. Este evident c\u0103 unora dintre aceste prin\u021bese li s-au repro\u0219at moravurile u\u0219oare. O femeie care are aman\u021bi este o depravat\u0103, un b\u0103rbat care are amante e un seduc\u0103tor!<\/p>\n

 <\/p>\n

Care dintre personajele acestei c\u0103r\u021bi v-a scandalizat cel mai mult \u0219i care v-a fost cel mai simpatic?<\/em><\/strong><\/p>\n

Mesalina, so\u021bia \u00eemp\u0103ratului Claudiu, este una dintre cele mai depravate! Un autor al vremii, Juvenal, ne spune c\u0103 Mesalina se declara Lassata viris, necdum satiata<\/em> \u2013 epuizat\u0103 de b\u0103rba\u021bi, nicidecum satisf\u0103cut\u0103. Altul relateaz\u0103 c\u0103, deghizat\u0103 cu o peruc\u0103, se oferea primului venit \u00eentr-un lupanar din Roma. Evident, multe lucruri sunt calomnii, dar Mesalina apare ca un personaj sinistru, pervers\u0103 \u0219i feroce \u00een acela\u0219i timp. Cea mai simpatic\u0103 mi s-a p\u0103rut a fi regina Isabela a II-a a Spaniei. C\u0103s\u0103torit\u0103 cu un v\u0103r deloc viril (c\u0103ruia i se spunea Paquita), ea a condus foarte bine \u021bara \u00eentr-o perioad\u0103 dificil\u0103, dar nu s-a \u00eenfr\u00e2nat \u00een a gusta din farmecele vreunui hidalgo ar\u0103tos, av\u00e2nd totdeauna un sim\u021b al umorului foarte ascu\u021bit!<\/p>\n

 <\/p>\n

A\u021bi jonglat cu multe detalii intime ale vie\u021bilor acestor prin\u021bese. Care dintre ele era cea mai erudit\u0103, care era cea mai frivol\u0103? <\/em><\/strong><\/p>\n

Aceast\u0103 lucrare ofer\u0103 o evocare succint\u0103 a fiec\u0103rei personalit\u0103\u021bi regale, dar \u00een mod sigur fiecare ar merita s\u0103 aib\u0103 cartea ei! Cea mai erudit\u0103? Christina a Suediei, care vorbea zece limbi str\u0103ine, printre care latina, greaca, araba, ebraica \u0219i avea studii aprofundate de filosofie, teologie, astronomie \u0219i chiar alchimie. Sau Marie Bonaparte, psihanalist faimos \u0219i elev\u0103 a Sigmund Freud. Cea mai frivol\u0103? Catherine-Charlotte de Monaco, pe care Madame de S\u00e9vign\u00e9 a numit-o Torentul \u0219i care \u0219i-a consumat destinul \u00een Versailles-ul lui Ludovic al XIV-lea.<\/p>\n

 <\/p>\n

A\u021bi scris peste 20 de c\u0103r\u021bi despre capetele \u00eencoronate din trecut \u0219i prezent. Care dintre ele a suscitat cele mai puternice comentarii?<\/em><\/strong><\/p>\n

F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, Louis XVII la v\u00e9rit\u00e9<\/em><\/strong>, care a pus cap\u0103t celor dou\u0103 secole de incertitudini din jurul emigmei Copilului din Temple. Acum suntem siguri c\u0103 b\u0103ie\u021belul mort \u00een \u00eenchisoarea Temple \u00een 1795 era fiul cuplului Ludovic al XVI-lea – Marie-Antoinette. \u00cenc\u0103 mai sunt unii care contest\u0103 acest rezultat, dar marele public \u0219i istoricii serio\u0219i l-au aclamat. Inima lui a fost depus\u0103 \u00een bazilica Saint-Denis, necropola regilor Fran\u021bei, \u00een 2004.<\/p>\n

 <\/p>\n

Sunte\u021bi ini\u021biatorul analizei ADN pentru inima lui Ludovic al XVII-lea. Care este istoria acestui caz?<\/em><\/strong><\/p>\n

Pe scurt, dup\u0103 moartea micului prizonier la Temple, unul dintre medicii care i-au f\u0103cut autopsia a furat inima. Dup\u0103 dou\u0103 secole am putut reconstitui istoria emo\u021bionant\u0103 a acestei inimi, document\u00e2ndu-m\u0103 \u00een arhive din Fran\u021ba \u0219i Europa. O analiz\u0103 ADN a dovedit c\u0103 semn\u0103tura genetic\u0103 a acestei relicve era asem\u0103n\u0103toare cu cea a reginei Marie-Antoinette, deci apar\u021binea fiului ei.<\/p>\n

 <\/p>\n

A\u021bi fost unul dintre apropia\u021bii Contelui de Paris, Henri d\u2019Orl\u00e9ans, prin\u021bul care n-a mai devenit rege. Ce amintiri p\u0103stra\u021bi?\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

Aceast\u0103 apropiere de \u0219eful Casei Regale Franceze a fost un mare privilegiu. Prin\u021bul mi-a acordat multe ore de interviu, care mi-au permis s\u0103 realizez o lucrare \u00een care sunt redate tr\u0103irile sale din perioadele marilor evenimente istorice, bucuriile, decep\u021biile, planurile \u00eemplinite, dar \u0219i cele himerice\u2026\u00cemi amintesc cu drag de orele de complicitate pe care le petreceam \u00een re\u0219edin\u021ba sa de la Chantilly, \u00een timp ce beam cafea \u0219i discutam.
\n\u00cen cursul document\u0103rilor dumneavostr\u0103 a\u021bi studiat \u0219i familia regal\u0103 a Rom\u00e2niei?<\/em><\/strong><\/p>\n

Chiar acum lucrez la o carte care se nume\u0219te Dynasties Perdues<\/em><\/strong>\u00a0(n.r. Dinastii pierdute), care poveste\u0219te istoriile familiilor care \u0219i-au pierdut tronurile dup\u0103 Revolu\u021bia francez\u0103. Un capitol este consacrat casei regale a Rom\u00e2niei. Am avut \u0219ansa s\u0103 \u00eel \u00eent\u00e2lnesc de c\u00e2teva ori pe Regele Mihai, la \u00eenceputul anilor 90, la scurt timp dup\u0103 c\u0103derea lui Ceau\u0219escu. Era pe cale s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103 \u0219i, \u00een ciuda caracterului s\u0103u rezervat, mi-am dat seama c\u0103 era extrem de fericit s\u0103 reg\u0103seasc\u0103 Rom\u00e2nia pierdut\u0103 \u00een condi\u021bii dramatice, cu zeci de ani \u00een urm\u0103. Cred c\u0103 Rom\u00e2nia e norocoas\u0103 c\u0103 are o familie regal\u0103 at\u00e2t de implicat\u0103 \u00een via\u021ba social\u0103; m\u0103 g\u00e2ndesc la funda\u021bia Principesei Margareta \u0219i la faptul c\u0103 regele, fiica sa, nepotul Nicolae au \u00eenc\u0103 numeroase ocazii de a-\u0219i servi \u021bara.
\nPoate comit o indiscre\u021bie, dar cred c\u0103 ave\u021bi rela\u021bii de prietenie cu mul\u021bi reprezentan\u021bi ai familiilor regale. Ne pute\u021bi da c\u00e2teva nume? <\/em><\/strong><\/p>\n

Nu e nici o indiscre\u021bie! M\u0103 v\u0103d foarte des cu urma\u0219ii regali care stau la Paris, cu membrii familiei regale franceze, mai ales cu actualul Conte de Paris \u0219i so\u021bia sa, Micaela, dar \u0219i cu fiul lor, prin\u021bul Jean, cu prin\u021besa Chantal \u0219i cu nepotul lor Charles-Philippe d\u2019Orl\u00e9ans, duce de Anjou. So\u021bia acestuia, prin\u021besa Diana, este tot istoric \u0219i a scris despre reginele portugheze, \u021bara sa de origine. Vorbesc destul de des cu prin\u021bul Nicolae, \u0219eful casei regale din Muntenegru, cu prin\u021bul Fay\u00e7al Bey al Tunisiei, cu don Duarte de Portugalia, prin\u021besa Nilufer a Turciei, cu prin\u021bul Leka al Albaniei sau regele Fouad al II-lea al Egiptului\u2026\u0219i cu mul\u021bi al\u021bii.
\nLa ce lucra\u021bi acum?<\/em><\/strong><\/p>\n

Trebuie s\u0103 termin Dynasties Perdues<\/em><\/strong>. \u0218i am un plan pentru o biografie a reginei Ana de Kiev, so\u021bia regelui Henric I, care a tr\u0103it \u00een secolul al XI-lea. O epoc\u0103 tenebroas\u0103, despre care nu exist\u0103 prea multe documente. \u0218tim doar c\u0103 acest rege, descendent din Hugo Capet, s-a dus s\u0103-\u0219i caute nevast\u0103 tocmai \u00een cel\u0103lalt cap\u0103t al Europei, \u00een puternicul regat al Rutheniei \u2013 Transcarpathia sau Rusyn \u2013 care acum este \u00een mare parte pe teritoriul Ucrainei. Un personaj care a\u0219teapt\u0103 s\u0103 fie descoperit!<\/p>\n

 <\/p>\n

Care sunt lecturile unui istoric celebru?<\/em><\/strong><\/p>\n

Multe c\u0103r\u021bi de\u2026istorie! Dar \u0219i romane science-fiction (\u00eei ador pe Isaac Asimov \u0219i Jack Vance), romane poli\u021biste clasice (Agatha Christie, Conan Doyle sau c\u0103r\u021bile lui Robert Van Gulik cu judec\u0103torul Ti, un detectiv \u00een China imperial\u0103 ). Nu prea agreez romanele istorice care sunt tributare unei cercet\u0103ri serioase, sunt un cititor mai c\u00e2rcota\u0219.<\/p>\n

 <\/p>\n

Un exerci\u021biu de imagina\u021bie: \u00een ce perioad\u0103 istoric\u0103 a\u021bi fi vrut s\u0103 tr\u0103i\u021bi \u0219i de ce? <\/em><\/strong><\/p>\n

Cred c\u0103 am dou\u0103 r\u0103spunsuri pentru dumneavoastr\u0103. Primul\u00a0: secolul al XVIII-lea. Locuiesc la Versailles, \u00eentr-un imobil foarte vechi de l\u00e2ng\u0103 castel, decorat \u0219i mobilat \u00een stil Ludovic al XVI-lea. Aceast\u0103 perioad\u0103 consituie, dup\u0103 mine, apogeul civiliza\u021biei franceze. Al doilea r\u0103spuns: anii 30 ai secolului trecut, pentru c\u0103 ador arhitectura \u0219i mobilierul din acea perioad\u0103. Parenteza fericit\u0103, \u00een care Europa \u00eencerca s\u0103 uite tragediile Primului R\u0103zboi Mondial, \u00eenainte s\u0103 cad\u0103 din nou \u00een pr\u0103pastia violen\u021bei.<\/p>\n

Imagine\u00a0din arhiva personal\u0103 a scriitorului: P.D. la muzeul Grevin<\/em><\/p>\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O femeie care are aman\u021bi este o depravat\u0103, un b\u0103rbat care are amante e un seduc\u0103tor!<\/em>, spune scriitorul \u0219i istoricul \u015fi scriitorul francez Philippe Delorme. Iar dac\u0103 femeia p\u0103c\u0103toas\u0103 este \u0219i regin\u0103, cronicarii vremii vor fi necru\u021b\u0103tori cu ea, ne dovede\u0219te cartea \u00cemp\u0103r\u0103tese, regine, prin\u021bese \u0219i pove\u0219tile lor scandaloase<\/em><\/strong><\/a>, ap\u0103rut\u0103 recent la Humanitas. Un interviu \u00een exclusivitate.<\/p>\n","protected":false},"author":33,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[897],"tags":[1313,1315,1316,1314,1317,2233],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3658"}],"collection":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/users\/33"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3658"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3658\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3658"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3658"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3658"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}