{"id":2134,"date":"2010-12-27T10:15:24","date_gmt":"2010-12-27T08:15:24","guid":{"rendered":"http:\/\/townportal.ro\/carti\/?p=2134"},"modified":"2011-01-12T15:41:32","modified_gmt":"2011-01-12T13:41:32","slug":"okakura-kakuzo-cartea-ceaiului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/_comentator-adriana-gionea\/okakura-kakuzo-cartea-ceaiului\/","title":{"rendered":"Okakura Kakuzo – Cartea ceaiului"},"content":{"rendered":"

\"Okakura<\/a>Autor: <\/strong>Okakura Kakuzo;
\nTitlu:<\/strong> Cartea ceaiului;<\/p>\n

Cartea ceaiului <\/strong>poate fi considerata o initiere in cultura orientala reflectata in simbolurile atribuite celei mai populare licori asiatice. Okakura Kakuzo <\/a>si-a folosit cunostintele estetice pentru a promova idealurile sino-japoneze in randul publicului occidental.<\/p>\n

Ceremonialul prepararii ceaiului este o sinteza intre idealul estetic nipon si practicile religioase specifice scolii budiste Zen<\/a>. Istoria culturala a ceaiului devine o punte de legatura intre China si Japonia. Obiceiul de a servi ceai in timpul practicilor spirituale a fost preluat de japonezi in acelasi timp cu asimilarea invataturilor chineze daoiste<\/a>.<\/p>\n

In anul 801, calugarul Saicho a adus din China seminte de ceai (\u2026). In secolele ce au urmat, aflam din anale, gradinile de ceai s-au raspandit cu repeziciune, la fel ca si obiceiul aristocratilor si al calugarilor de a se delecta cu bautura chinezeasca (\u2026) Budismul Zen s-a raspandit cu rapiditate si, odata cu el, ritualul ceaiului si idealurile estetice ale dinastiei Sung. In secolul al XV-lea, sub conducerea shogunului Ashikaga Yoshimasa<\/a>, ceremonia ceaiului a devenit o arta seculara de sine statatoare.<\/p><\/blockquote>\n

Primele culturi de ceai au aparut in sudul Chinei, dar semnificatia spirituala a plantei dateaza abia din timpul dinastiei Tang, cand bautura preparata a intrat in gratiile aristocratilor si-n imaginatia poetilor. In China, prepararea ceaiului si atributele culturale asociate cu servirea lui au oglindit valorile promovate de imparatii dinastiilor Tang, Sung si Ming. In timpul invaziei mongole, chinezii au dat uitarii modalitatile sofisticate de preparare a ceaiului, care au inflorit in timpul dinastiei Sung.<\/p>\n

Alungarea mongolilor si renasterea culturii chineze din timpul dinastiei Ming nu au mai putut revigora simbolurile culturale lasate mostenire de imparatii dinastiei Sung. Incepand cu dinastia Ming, ceaiul a inceput sa fie preparat sub forma de infuzie, obicei preluat si de maestri japonezi.<\/p>\n

Ceremonia ceaiului a devenit, in Japonia, o continuare a practicilor Zen. Originile spirituale ale ritualului de servire a ceaiului sunt evocate si de simplitatea decorativa a camerei in care maestrul prezinta ceremonia. Simplitatea incaperii imita arhitectura salilor de meditatie din manastirile Zen, unde calugarii au obiceiul de a bea, pe rand, ceai din aceeasi cupa. Tot imitarea camerei de medidatie Zen sta si la baza decorarii discrete a incaperii in care se va pune in scena ceremonia ceaiului.<\/p>\n

Estetica lacaselor de cult Zen includea prezenta florilor si a betisoarelor parfumate arzande, asezate pe altar. Maestrul care infaptuieste ceremonia ceaiului foloseste, in general, un singur element decorativ (o floare sau o pictura). Idealul estetic referitor la \u2018camera ceaiului\u2019 refuza aplecarea spre repetie sau spre simetrie, iar Okakura Kakuzo aminteste de preceptele daoiste ce stau la baza esteticii decorative ce insoteste ceremonia.<\/p>\n

Viziunea estetica asupra camerei pentru ceai se regaseste si in multiplele semnificatii ale ideogramelor folosite pentru a-i scrie denumirea (sukiya<\/em>). La inceput, sukiya<\/em> insemna \u201clacasul placerii si al fanteziei\u201d, apoi maestrii ceaiului au folosit ideograme traduse prin \u201clacasul golului\u201d sau \u201clacasul asimetriei\u201d.<\/p>\n

Reprezinta un lacas al placerii si al fanteziei pentru ca este o structura construita pentru adapostirea unui impuls poetic. Este si lacasul golului, deoarece este lipsita de orice decoratiuni in afara de cele cateva obiecte necesare pentru a satisface o nevoie estetica de moment. In fine, este si casa asimetriei pentru ca este un loc inchinat adoratiei imperfectiunii, plin de elemente lasate dinadins neterminate pentru a stimula jocul imaginatiei.<\/p><\/blockquote>\n

Okakura Kakuzo prezinta ceremonia ceaiului ca pe o alianta intre invataturile budiste imprumutate din cultura chineza si aspiratia artistului japonez de a imortaliza efemerul prin surprinderea ipostazelor schimbatoare ale naturii.<\/p>\n

Shoha, un alt maestru al ceaiului, a combinat un sul pentru caligrafie, pe care era scrisa o poezie despre frumusetea singuratatii de la malul marii, cu un suport pentru betisoare parfumate in forma de coliba pescareasca si cu flori salbatice de \u00a0pe plaja. Unul dintre oaspetii sai a scris ca toata compozitia emana aerul trist al toamnei sfarsite.<\/p><\/blockquote>\n

Cititorul va descoperi in lucrarea lui Okakura Kakuzo si o comparatie, pe alocuri usturatoare, intre simplitatea nipona si fastul etalat de europeni. Cartea ceaiului<\/em> este replica oferita de un intelectual nipon europenilor care descriu cultura tarii sale ca fiind \u201cbizara\u201d.<\/p>\n

Puteti comanda online <\/a>Cartea ceaiului<\/em> de pe siteul editurii Nemira.<\/p>\n

\n\n\n\n\n
Autor:<\/strong><\/td>\nOkakura Kakuzo <\/td>\nAn aparitie:<\/strong><\/td>\n2008 (actuala editie)<\/td>\n<\/tr>\n
Titlu:<\/strong><\/td>\nCartea ceaiului<\/td>\nPret:<\/strong><\/td>\n14.95 RON<\/td>\n<\/tr>\n
Nr. pagini:<\/strong><\/td>\n128<\/td>\nEditura:<\/strong><\/td>\nNemira<\/td>\n<\/tr>\n<\/table>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ceremonialul prepararii ceaiului este o sinteza intre idealul estetic nipon si practicile religioase specifice scolii budiste Zen. Istoria culturala a ceaiului devine o punte de legatura intre China si Japonia. <\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[845,55,180],"tags":[11,289,65,284,19,164,30,29,316,107,81],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2134"}],"collection":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2134"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2134\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2145,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2134\/revisions\/2145"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2134"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2134"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2134"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}