{"id":1798,"date":"2010-07-16T14:03:19","date_gmt":"2010-07-16T12:03:19","guid":{"rendered":"http:\/\/townportal.ro\/carti\/?p=1798"},"modified":"2010-07-17T07:40:37","modified_gmt":"2010-07-17T05:40:37","slug":"paul-masson-oursel-et-alii-india-antica-si-civilizatia-indiana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/_comentator-flavia-dragan\/paul-masson-oursel-et-alii-india-antica-si-civilizatia-indiana\/","title":{"rendered":"Paul Masson-Oursel et alii – India antica si civilizatia indiana"},"content":{"rendered":"

\"Paul<\/a>Autor:<\/strong> Paul Masson-Oursel, H. de Willman-Grabowska, Philippe Stern;
\nTitlu:<\/strong> India antica si civilizatia indiana;<\/p>\n

Trebuie sa ma raportez la India antica si civilizatia indiana<\/strong> ca la un tratat. Un tratat despre India antica, un tratat complex despre geografia, istoria, limba, societatea, traditiile si cultura indiana.\u00a0 Cartea a aparut pentru prima data la Paris,\u00a0 in 1933.<\/p>\n

<\/p>\n

Concret, “India antica” trateaza patru teme majore si consacra, in introducere, cateva zeci de pagini pamantului si populatiei Indiei. Cele patru teme-in ordinea prezentata in carte- sunt: istoria<\/strong> (timpurile preistorice- inceputurile istoriei- Alexandru si Mauria-sii- indo-sciti, indo-parti,indo-greci , kusanii si Kaniska), societatea<\/strong> ( familia-casta-puterea politica-ordinea economica), viata spirituala<\/strong> (origini- religia arienilor vedici si brahmanismul primitiv- jainismul si buddhismul primitiv- jainismul-buddhismul- brahmanismul hinduizant- Marele Vehicul- apogeul filosofiei), viata estetica<\/strong> (literatura Indiei: limbi, scriere, Rg Veda, poezia epica, perioada Kavya, teatrul, literatura narativa si arta Indiei: arta pre-indiana, arhitectura si decoratii, iconografia, sculptura si picture, evolutia artei, estetica Indiana, frescele Ajanta, teatrul sanskrit).<\/p>\n

Voi face o trecere sumara in revista a aspectelor prezentate in carte, intrucat scopul acestei recenzii nu este o expunere exhaustive, ci doar trezirea interesului cititorului pentru acesta carte.<\/p>\n

Prima populatie cunoscuta pe terioriul Indiei, dravidienii, aveau o societate bazata pe matriarhat si poliandrie.<\/p>\n

\u00a0\u201cSocietatile agricole accepta cu usurinta preeminenta sociala a femeii, cu care se armonizeaza cultele fecunditatii naturale, in timp ce popoarele cuceritoare au nevoie mai curand de o forma masculine de autoritate.\u201d (p.73)<\/p><\/blockquote>\n

Gasim aici similitudini cu societatile islamice actuale (Pakistan, Iran). Protejarea integritatii rasei \u2013kula- este o obligatie sociala majora a bastinasilor.\u00a0 Familia indo-europenizata care ii urmeaza primei organizari (tribul) este temelia societatii. Focul este elementul care tine laolalta familia:<\/p>\n

\u00a0\u201cAtatea focuri cate familii: asemeni tatatului, focul este stapanul locuintei, grhapati, sau seful satului, vispati, dupa dimensiunile mai mici sau mai mari ale grupului.\u00a0 (\u2026) Esentialmente polimorf, el nu scanteiaza si nu trosneste\u00a0 doar in vatra, ci si in cer. (\u2026) Cel mai vechi sacerdotiu indo-iranian este cel al atharvan-ilor, preotii focului.\u201d (p.75)<\/p><\/blockquote>\n

\u201cIn lumea indiana, pentru oamenii de rand, orizontul social nu se intinde dincolo de asezarea lor agricola.\u201d<\/p><\/blockquote>\n

Astfel, seful familiei este tatal, bunicul sau strabunicul, femeile nu au dreptul decat la hrana si au voie sa-si pastreze cadourile oferite din cand in cand. \u201c Regula este ca niciun sot sa nu considere rudele sotiei ca apartinand propriei sale familii, iar copiii sa nu priveasca rudele mamei ca fiind si ale lor. Insusi principiul unirii conjugale cere ca femeia sa fie straina de familie.\u201d Femeia este cumparata si va fi toata viata considerata o minora.\u00a0 Totodata, vaduvele sunt incurajate sa se omoare odata cu sotul lor, prin ardere de vii pe rugul decedatului.<\/p>\n

Casta este<\/p>\n

\u00a0\u201cun grup de persoane avand in mod traditional aceeasi ocupatie, care se trage din acelasi stramos divin sau uman,\u00a0 si este unita intr-o singura colectivitate prin drepturi, obligatii si convingeri determinate si transmise de traditie. Aceste grup se numeste jati, deoarece ii apartii prin nastere. (\u2026) Endogamia \u2013obligatia casatoriei in interiorul grupului- constituie o prescriptive absoluta.\u00a0 A o viola reprezinta pacatul capital.\u201d (p.86)<\/p><\/blockquote>\n

De asemenea, oameni din diferite caste nu au voie\u00a0 sa manance impreuna, sa practice aceleasi meserii si\u00a0 sa frecventeze aceleasi locuri- inclusiv locurile de rugaciune. Sistemul de caste ii imparte pe bastinasi in patru mari caste:\u00a0 casta brahmanilor (preotii, ei se confunda cu detinatorii traditiei, ei sunt priviti ca zei printre oameni), ksatryia (nobilimea, educata de brahmani), vaisya (cultivatorii si comerciantii) si sudra-sii (casta inferioara care practica muncile cele mai umile). Potrivit unui mit din Rg Veda, brahmanii si nobilii erau gura si bratele Omului cosmogonic original, vaisya erau coapsele sale, iar picioarele erau sudra.
\nDesi sistemul castelor a fost abolit in 1941, organizarea Indiei se face in continuare in acelasi fel.<\/p>\n

Cele trei mari religii indiene sunt: brahmanismul(mostenitorul traditiei vedice), budismul\u00a0\u00a0 ( Siddartha Gautama-560-480i.Hr.- a predicat impotriva sistemului de caste) si jainismul (Vardhamana-intemeietorul religiei jainiste, era asemuit unui Mantuitor). Cartea consacra aproximativ 200 de pagini religiilor din India si evolutiei lor.<\/p>\n

In ceea ce priveste populatia Indiei, se poate retine diversitatea extrem de mare de rase si amestecuri de culori.<\/p>\n

\u201cNicio tara nu cuprinde tipuri umane mai diferite. Intalnim in vest, din Kasmir pana in Rajputana, cea mai pura rasa alba. Elementul negru este predominant in Deccan, fara a prezenta insa buzele si parul negroizilor. Rasa galbena, cu pometi proeminenti, este reprzentata in imprejurimile Tibetului si ale Birmaniei. Desi incrucisarile au amestecat la infinit aceste diverse tipuri, fiecare tinut pastreaza o populatie cu atat mai caracteristica cu cat solul sau este mai putin propice agriculturii, fie din cauza caracterului desertic, fie a reliefului accidentat.\u201d (p.13)\u00a0<\/p><\/blockquote>\n

Dintre figurile de seama indiene, istoria antica il retine pe Asoka (al treilea monarh al dinastiei Maurya).<\/p>\n

Asoka \u201ceste nu doar cel mai mare potentat autohton al Indiei, dar si un intelept printer conducatorii intelepti pe care i-a avut omenirea. (\u2026)Aflat pe culmile puterii materiale, a organizat pacea si, mult dincolo de imensele sale domenii, a infaptuit visul multor religii: o ordine universala si, in acelasi timp, umana. \u201c(p.42)<\/p><\/blockquote>\n

Caracterul operelor literare ale Indiei este eminamente religios.<\/p>\n

\u201cIndienii au cultivat toate genurile literare, dar domeniul unde si-au asigurat un loc de exceptie este gramatica. India a fost prima- si pana la sfarsitul secolului\u00a0 XIX a ramas singura- care si-a gandit limba dintr-o perspective filosofica. \u201c(p.235)<\/p><\/blockquote>\n

Autorii se ocupa, in cele peste 150 de pagini dedicate literaturii, de operele scrise in libile vedica si saskrita, dar si in limba pali. Faza cea mai veche este reprezentata de Vede, Brahmane, Upanisade si Sutre.\u00a0 Din aceeasi perioada dateaza si povestirile popularereferitoare la fapte pe jumatate istorice, pe jumatate legendare-epopeile, fragmentele epice in proza (Purane). Poemul Ramayana era incheiat inainte de era crestina, iar Mahabharata a fost incheiat in secolele III-IV a.d. Fabulele si povestirile au aparut odata cu Puranele. Budismul a lasat Jakata in limba pali, povestirile populare care povestesc vietile lui Buddha dinainte de a deveni detinatorul adevarului absolut. Aparitia romanului este semnalata in timpul lui Harsa(sec. VII) , iar genul dramatic s-a dezvoltat ultimul.<\/p>\n

\u201cArta Indiana este senzuala, vie, cu o gratie profunda. In arhitectura, ca si in sculptura, ea acorda o mare importanta decoratiei.\u00a0 In cele mai diverse aspecte ale sale, regasim linia sinuoasa a trupurilor, exagerarea semnelor frumusetii feminine, unduirea soldurilor, precum si multiplicarea perosnajelor in basoreliefuri. \u201c<\/p><\/blockquote>\n

\u00a0Autorii se ocupa de arta pre-indiana, de arhitectura si decoratii, iconografie, sculptura si pictura, precum si estetica indiana.<\/p>\n

\u201cLa inceputul acestei carti, l-am revenit pe cititor impotriva unei conceptii simpliste despre indianitate; am spus atunci si am repetat ca India este, in toate privintele, un haos. (\u2026) Mizeria si bogatia extrema stau alaturi, zelul pentru plenitudine si pasiunea vidului se infrupta pentru vesnicie. (\u2026)India se dedica nelimitatului, deoarece ea actioneaza intotdeauna, chiar si atunci cand cauta sa cunoasca.\u201d(p.403)<\/p><\/blockquote>\n

Cateva detalii de ordin tehnic merita amintite: numeroasele harti explicative, precum si fotografiile si ilustratiile care exemplifica anumite tipuri de arhitectura, arata expansiunea teritoriala a Indiei in anumite perioade, prezinta divinitati sunt foarte utile cititorilor.
\nCe as sublinia negativ la \u201cIndia antica si civilizatia indiana\u201d este traducerea pe alocuri pompoasa, in care se urmareste mai degraba forma decat intelesul cuvintelor in context.<\/p>\n

Este o carte pentru cei care au deja cunostinte de baza despre India si tot ce inseamna ea. Aceasta carte largeste perspectivele culturale pe care le aveti deja asupra Indiei. Eu as recomanda-o, de asemenea, si celor care vor sa descopere India, insa le trebuie multa rabdare si resurse suplimentare pentru a intelege in profunzime notiunile si analizele expuse de cei trei autori.<\/p>\n

Mai multe detalii despre Paul Masson-Oursel puteti citi aici<\/a>.<\/p>\n

Puteti comanda online cartea India antica si civilizatia indiana- Paul Masson-Oursel, H de Willman-Grabowska si Philippe Stern de pe site-ul editurii Herald<\/a>.<\/p>\n

\n\n\n\n\n
Autor:<\/strong><\/td>\nPaul Masson-Oursel, H.de Willman-Grabowska, Philippe Stern<\/td>\nAn aparitie:<\/strong><\/td>\n2006<\/td>\n<\/tr>\n
Titlu:<\/strong><\/td>\nIndia antica si civilizatia indiana<\/td>\nPret:<\/strong><\/td>\n30.5 lei<\/td>\n<\/tr>\n
Nr. pagini:<\/strong><\/td>\n448<\/td>\nEditura:<\/strong><\/td>\nHerald<\/td>\n<\/tr>\n<\/table>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

India antica si civilizatia indiana este un tratat despre geografia, istoria, limba, societatea, traditiile si cultura indiana.<\/p>\n","protected":false},"author":12,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[761,760,762,70,690],"tags":[772,766,768,767,771,765,325,773,763,764,164,769,774,775,776,770,777],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1798"}],"collection":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/users\/12"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1798"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1798\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1803,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1798\/revisions\/1803"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1798"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1798"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1798"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}