{"id":1380,"date":"2010-03-21T16:05:45","date_gmt":"2010-03-21T14:05:45","guid":{"rendered":"http:\/\/townportal.ro\/carti\/?p=1380"},"modified":"2010-03-21T16:05:45","modified_gmt":"2010-03-21T14:05:45","slug":"edmund-husserl-cercetari-logice-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/_comentator-danut-claudiu\/edmund-husserl-cercetari-logice-ii\/","title":{"rendered":"Edmund Husserl &#8211; Cercetari logice II"},"content":{"rendered":"<p><strong><a href=\"http:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-content\/uploads\/2010\/03\/978-973-50-1743-9.promo.jpg\"><img loading=\"lazy\" class=\"alignleft size-full wp-image-1381\" title=\"9husserl\" src=\"http:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-content\/uploads\/2010\/03\/978-973-50-1743-9.promo.jpg\" alt=\"9husserl\" width=\"78\" height=\"121\" \/><\/a>Autor<\/strong>: Edmund Husserl;<br \/>\n<strong>Titlu<\/strong>: Cercetari logice II;<\/p>\n<p><a title=\"Despre Husserl\" href=\"http:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Edmund_Husserl\"><strong>Edmund Husserl<\/strong><\/a> (1859-1938) este considerat a fi fondatorul fenomenologiei, iar <strong>Cercetarile logice<\/strong> sunt partea unghiulara a proiectului fenomenologic. Prin acest proiect, Husserl vroia, intr-o perioada foarte nefasta pentru filosofie, sa implineasca vechiul ideal al filosofiei ca stiinta riguroasa. Iar aceasta este realizata de Husserl prin oferirea unui domeniu nou, unei metode noi si unor concepte noi filosofiei. Acest domeniu nou este modul in care fenomenele sunt date constiintei noastre. Practic aceasta este semnificatia termenului fenomenologie (in acceptiune husserliana). Metoda noua este metoda fenomenologica, cea de a face explicit implicitul, iar conceptele noi pe care se sprijina metoda sunt construite (reconstruite) pe tot parcursul cartii: intentionalitate, intuitie, evidenta, noesis, noema, intersubiectivitate, etc.<br \/>\n<!--more--><br \/>\n<strong>Cercetarile logice <\/strong>reprezinta primul studiu \u201cgrandios\u201d al lui Husserl, studiu in care el isi expune proiectul. Insa in acest studiu el se mai afla inca mult sub influenta fostului sau profesort, Brentano, si de aceea filosofia lui nu este altceva decat psihologie descriptiva. In aceasta carte, Husserl analizeaza structurile  intentionale ale actelor mentale si modul cum sunt ele directionate spre obiectele reale si ideale. Cititorul va observa ca o mare parte a cartii este alocata criticii psihologismului, adica a integrarii ei in logica.<br \/>\nPoate cel mai important rezultat la care ajunge Husserl este acela al crearii unor domenii de studiu separate pentru logica, filosofie si fenomenologie, independente de stiintele empirice. Insa, desigur, de-a lungul cartii se mai pot intalni multe puncte devenite apoi clasice in filosofie, precum distinctia pe care el o face intre continut noematic si continut noetic, etc.<\/p>\n<p>Aceasta carte poate fi citita si prin prisma dezvoltarilor ulterioare ale fenomenologiei, cum ar fi fenomenologia heideggeriana si fenomenologia franceza: Lyotard, Merleau-Ponty, etc. Sunt aspecte filosofice interesante nu numai pentru filosofi, dar si pentru pasionatii de literatura, caci existentialismul este un urmas literar al existentialilor si existentielilor heideggerieni. In toata dezbaterea aceasta a Dasein-ului si a locului sau in lume, isi fac loc operele lui Sartre si Camus care creaza personaje epocale.  Ce am putea intelege din <em>Ciuma <\/em>lui Camus fara revolta sisifica nascuta din filosofia existentiala?<\/p>\n<p>Este o carte destul de grea pentru neofitul in filosofie, ba chiar si pentru un specialist. Insa si recompensa este la fel de mare.<\/p>\n<p><strong>Cercetari logice<\/strong> poate fi <a href=\"http:\/\/www.humanitas.ro\/humanitas\/cercetari-logice-i\">comandata online<\/a> de pe situl editurii Humanitas.<\/p>\n<div style='margin:5px 0px; padding:5px; border-bottom:1px solid #ccc'>\n<table width='100%' border='0' cellspacing='3' cellpadding='3'>\n<tr>\n<td width='80'><strong>Autor:<\/strong><\/td>\n<td>Edmund Husserl<\/td>\n<td width='80'><strong>An aparitie:<\/strong><\/td>\n<td>2009<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td><strong>Titlu:<\/strong><\/td>\n<td>Cercetari logice II<\/td>\n<td><strong>Pret:<\/strong><\/td>\n<td>35 RON<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td><strong>Nr. pagini:<\/strong><\/td>\n<td>350<\/td>\n<td><strong>Editura:<\/strong><\/td>\n<td>Humanitas<\/td>\n<\/tr>\n<\/table>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Edmund Husserl  (1859-1938) este considerat a fi fondatorul fenomenologiei, iar Cercetarile logice sunt partea unghiulara a proiectului fenomenologic. Prin acest proiect, Husserl vroia, intr-o perioada foarte nefasta pentru filosofie, sa implineasca vechiul ideal al filosofiei ca stiinta riguroasa.<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[654,67,167],"tags":[656,284,547,655,576,30,29],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1380"}],"collection":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1380"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1380\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1382,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1380\/revisions\/1382"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1380"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1380"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1380"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}