{"id":1357,"date":"2010-03-09T13:59:02","date_gmt":"2010-03-09T11:59:02","guid":{"rendered":"http:\/\/townportal.ro\/carti\/?p=1357"},"modified":"2010-03-09T16:12:08","modified_gmt":"2010-03-09T14:12:08","slug":"paul-veyne-sexualitate-si-putere-in-roma-antica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/_comentator-adriana-gionea\/paul-veyne-sexualitate-si-putere-in-roma-antica\/","title":{"rendered":"Paul Veyne &#8211; Sexualitate si putere in Roma Antica"},"content":{"rendered":"<p><strong><a href=\"http:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-content\/uploads\/2010\/03\/Paul-Veyne-Sexualitate-si-putere-in-Roma-Antica.jpeg\"><img loading=\"lazy\" class=\"alignleft size-thumbnail wp-image-1358\" title=\"Paul Veyne - Sexualitate si putere in Roma Antica\" src=\"http:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-content\/uploads\/2010\/03\/Paul-Veyne-Sexualitate-si-putere-in-Roma-Antica-150x150.jpg\" alt=\"Paul Veyne - Sexualitate si putere in Roma Antica\" width=\"150\" height=\"150\" \/><\/a>Autor:<\/strong> Paul Veyne;<br \/>\n<strong>Titlu:<\/strong> Sexualitate si putere in Roma Antica;<\/p>\n<p>Paul Veyne este considerat unul dintre cei mai importanti specialisti in antichitatea greco-romana. Volumul <strong>Sexualitate si putere in Roma Antica <\/strong>reuneste o serie de articole si interviuri apartinand autorului, care au fost publicate in revista L\u2019Histoire. Prin temele abordate, <a title=\"Despre autor\" href=\"http:\/\/www.humanitas.ro\/paul-veyne\" target=\"_blank\">Paul Veyne <\/a>reuseste sa schiteze portretul psihologic al cetateanului din Roma Antica, analizand relatia dintre sexualitate si pulsiunile sumbre ce i-au starnit interesul pentru spectacolele grotesti din amfiteatre.<!--more--><\/p>\n<p>Inainte de a prezenta ritualurile, detaliile si tabuurile prin care un roman percepea sexualitatea, autorul identifica pilonii ce sustineau Imperiul:\u00a0 statutul de cetatean, importanta acordata dorintelor exprimate de multime si pastrarea dominantei sociale prin cheltuirea unor sume exorbitante destinate luptelor dintre gladiatori. Paul Veyne demonstreaza ca existenta gladiatorilor juca un rol vital in mentinerea puterii, dar si in etalarea averii personale. Pentru a castiga notorietate si prestigiu social, nobilii doreau sa demonstreze ca sunt gata sa renunte la sume considerabile pentru a satisface nevoia sinistra a cetatenilor de a privi cum unul dintre gladiatori este omorat de rivalul sau.<\/p>\n<p>Desi majoritatea cetatenilor romani nu ratau nicio lupta cu gladiatori, renuntand la repulsie si compasiune in favoarea placerii macabre, acestia se dovedeau a fi intoleranti cand cineva adopta un vocabular considerat a fi trivial. Rostirea cuvintelor obscene devenise un tabu, dar si un act de curaj intr-o confruntare verbala.<\/p>\n<blockquote><p>Folosirea polemica a obscenitatii se explica. Cuvintele triviale erau interzise; si atunci, ca sa le poti intrebuinta, trebuia sa ai curajul sa incalci aceasta interdictie. Primul care are acest curaj face un act de vitejie(\u2026) Consecinta: vorbele si gesturile obscene erau arme defensive fata de orice amenintare, de oriunde ar fi venit ea. Iata de ce proprietarii romani isi aparau gradinile de hoti asezand in ele statueta de lemn a unui Priap\u2026<\/p><\/blockquote>\n<p>Autorul accentueaza legatura dintre putere si sexualitate, subliniind faptul ca dominatia regla toate relatiile dintre amanti, dar si legaturile conjugale. Casatoria era privita ca un mod de a inmulti numarul cetatenilor, deoarece putea aspira la statutul de cetatean roman numai copilul care a fost nascut in urma unei legaturi legitime. Casatoria nu era oficiata de un reprezentant legal, echivalentul primarului din societatea actuala, ci era un act privat, un gest simbolic, care poate fi asemanat, in prezent, cu ritualul logodnei. La fel de simplu devenea si divortul, deoarece unul dintre parteneri putea desface casatoria fara a-l preveni si pe celalalt.<\/p>\n<blockquote><p>Cetatenii aveau datoria sa se casatoreasca pentru a procrea, legiuit, copii care, legitimi fiind, aveau sa perpetueze corpul civic.<\/p><\/blockquote>\n<p>Spre deosebire de femeile ateniene, sotiile romane nu erau inchise intr-un gineceu. Ele putea iesi din casa si fara permisiunea sotului, fiind invitate chiar si la intrunirile private la care el participa. Daca sotul o considera inteligenta, femeia putea deveni si sfatuitoarea lui, fiind investita cu increderea pe care barbatul o avea in prietenii lui. Totusi, in relatiile sexuale, femeile, ca si sclavii, detineau un rol pasiv.<\/p>\n<p>Obsesia pentru puterea manifestata in spatiul public de catre barbatul roman contamina si modul in care acesta se raporta la sexualitate. Dorinta de a domina, indiferent de context, devenise un mod de etalare a virilitatii, atribut esential pentru accesul la putere. Astfel, tabuurile sexuale sunt inventate pentru a stabili raportul dintre dominator si supus, dintre stapan si sclavii sai.<\/p>\n<p>Portretul pe care Paul Veyne i-l face romanului este cutremurator, dezvaluind amestecul de cruzime cu practicile deviante la care adesea recurgea. Complexitatea surselor ce au stat la baza documentarii, precum si vasta experienta academica a lui Paul Veyne contribuie la formarea unei imagini lucide a civilizatiei pe care multi o considera un reper pentru societatea actuala.<\/p>\n<p>Puteti <a title=\"Comanda online\" href=\"http:\/\/www.humanitas.ro\/humanitas\/sexualitate-si-putere-roma-antica\" target=\"_blank\">comanda online <\/a>cartea <em>Sexualitate si putere in Roma Antica <\/em>de pe siteul editurii Humanitas.<\/p>\n<div style='margin:5px 0px; padding:5px; border-bottom:1px solid #ccc'>\n<table width='100%' border='0' cellspacing='3' cellpadding='3'>\n<tr>\n<td width='80'><strong>Autor:<\/strong><\/td>\n<td>Paul Veyne <\/td>\n<td width='80'><strong>An aparitie:<\/strong><\/td>\n<td>2009<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td><strong>Titlu:<\/strong><\/td>\n<td>Sexualitate si putere in Roma Antica<\/td>\n<td><strong>Pret:<\/strong><\/td>\n<td>23 RON<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td><strong>Nr. pagini:<\/strong><\/td>\n<td>202<\/td>\n<td><strong>Editura:<\/strong><\/td>\n<td>Humanitas<\/td>\n<\/tr>\n<\/table>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Prin temele abordate, Paul Veyne reuseste sa schiteze portretul psihologic al cetateanului din Roma Antica, analizand relatia dintre sexualitate si pulsiunile sumbre ce i-au starnit interesul pentru spectacolele grotesti din amfiteatre.<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[643,55,167],"tags":[11,65,19,164,16,33,30,29,316],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1357"}],"collection":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1357"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1357\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1361,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1357\/revisions\/1361"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1357"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1357"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/townportal.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1357"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}