![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
“Reuniunea de primavară a doamnelor” la Cluj
Articol postat de Agentia de carte
Joi, 21 martie 2013, ora 12.00, la sediul Filialei Cluj a USR (str. Universităţii nr. 1, Cluj), va avea loc o nouă ediţie a “Reuniunii de primavară a doamnelor.” Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român – Filiala Transilvania, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj. În deschiderea evenimentului, va avea loc o conferinţă susţinută de Alina Pamfil: “Homo legens” (în ciclul Scriitorul în cetate). Despre scris, citit, cărţi noi şi proiecte de laborator vor vorbi ulterior scriitoarele: Elena Abrudan, Mariana Bojan, Hanna Bota, Codrina Bran, Doina Cetea, Iulia Cubleşan, Elisabeta Donca-Kirchmajer, Vera Ieremias, Mariana Istrate, Gabriela Lungu, Rodica Marian, Flavia Teoc. Moderatoare: Irina Petraş.
Seria de evenimente organizate în colaborare de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj şi ICR – Filiala Transilvania a debutat în 15 februarie 2013 (data inaugurării Filialei Transilvania a ICR) cu conferinţa “Repere culturale transilvane”, susţinută de Mircea Muthu şi va continua la începutul lunii aprilie cu răspunsul lui Ion Vartic la întrebarea “Ce este arta?”
Fragment din conferinţa lui Mircea Muthu “Repere culturale transilvane”
Când Perpessicius evoca ,,vatra de visuri milenare şi Canaan martirizat”, el metaforiza superb dar şi fixa în acelaşi timp, în linii de gravură, chipul spaţiului transilvan, aşa cum s-a perpetuat de altfel în memoria României reîntregite. Dimensiunile sale, reiterate periodic de la Bălcescu încoace şi caracterizate printr-o altă distribuire a accentelor în tabloul general a ceea ce s-a numit specific naţional configurează o Transilvanie emblematică, lipsită de osificările subiacente modelului şi, tocmai de aceea, circumscrierile ulterioare lui 1916 îşi păstrează nota de gravitate şi temperatura transmise de ,,rezervoriul de seriozitate“ cum numea Bariţ şi apoi Rebreanu ,,Ţara Ardealului”. În înfăţişarea de ansamblu a noului stat român, această lume, sublinia prin 1923 publicistul Octavian Goga, ,,aduce netăgăduit un aspect de mulţime mai occidentală, exigenţe culturale mai pozitive, o concepţie mai largă a libertăţilor cetăţeneşti şi o educaţie mai veche a spiritului de datorie” (Reabilitarea Ardealului). Astfel, reper constant în meditaţia intelectualului, vertebrând adesea mentalitatea nu numai culturală din ultimul secol, în sfârşit, spiritul localizat în interiorul arcului carpatic îşi consolidează prin statutul acceptat devatră funcţia coezivă şi valoarea de exemplu. Cu ocazia sărbătoririi a două decenii de la Marea Unire, Vasile Băncilă, prietenul lui Blaga, preciza în 1938 că ,,sensul Ardealului în configuraţia sufletului românesc e un sens de tenacitate, pe de o parte, de practicism organic şi de metodism pe de altă parte (în Semnificaţia Ardealului). E adevărat, „spiritul ardelean constituie numai o componentă a marelui duh românesc dar, atenţiona într-un interviu din 1940 Rebreanu, cea mai preţioasă şi mai caracteristică”. Constatarea prozatorului, că ,,ardelenii au o concepţie despre viaţă mai aspră, mai adâncă, mai etică“, conduce la concluzia, încă decelabilă în praxisul Şcolii Ardelene, că ,,etnicismul nu e o povară în opera de artă, ci un spor de originalitate.” Meditaţia călinesciană din finalul Istoriei prelungeşte în fond rândurile de mai sus în tentativa de conceptualizare a specificului naţional. Românii din centru, de pildă, ,,sunt consultabili pentru nota specifică primordială.” Totalizările şi, concomitent, trăsăturile definitorii sunt reţinute pe ecranul conştiinţei receptoare în perioada interbelică mai ales, pregătită astfel să asigure continuitatea fertilă în perimetrul României Mari. Sentimentele, în forme atât de dramatice, de responsabilitate istorică, refuzul teatralităţii, împletirea romantismului etnografic cu cel folcloric şi distilarea acestuia în mesianismul cu rezonanţă de text sacru ce impregnează agorele eroice din Câmpia Libertăţii, conjugarea naţionalului cu socialul ,,ca una dintre cele mai însemnate manifestări istorice ale spiritului nostru civic,” aşa cum afirma Alexandru Lapedatu la discursul de recepţie al Academiei Române din 1923, realismul ,,poporan” manifestându-se bipolar în reprezentarea satului ritualizat, ca la George Coşbuc, dar şi a celui contemporan – Liviu Rebreanu –, alţii, ca Slavici şi Agârbiceanu efectuând ,,întregul circuit de la satul idilic la satul actual”, cum spunea Ion Breazu, scurtcircuitarea polilor amintiţi în arcul metafizic şi în imaginea satului atemporal din construcţia sistematică a lui Lucian Blaga, relaţia complementară dintre ,,poporan” şi preferinţa pentru clasicizare, obsesia instaurării Legii cu majusculă ca dreaptă recunoaştere a rânduielilor firii (Ovidiu Cotruş), ce argumentează profundul etnicism al producţiei artistice, toate acestea, legate între ele, alcătuiesc o forma mentis unitară şi pilduitoare prin consecvenţă. […]
vizualizari: 51
Subiecte: Stiri | Comments Off on “Reuniunea de primavară a doamnelor” la Cluj
“Les revues littéraires de l’exil roumain. LUCEAFĂRUL. Paris (1948-1949)” de Mihaela Albu şi Dan Anghelescu
Articol postat de Agentia de carte
La Editura Institutului Cultural Român, în colecția “Biblioteca memoriei”, a apărut volumul “Les revues littéraires de l’exil roumain. LUCEAFĂRUL. Paris (1948-1949)” de Mihaela Albu şi Dan Anghelescu, traducere în limba franceză: Letiția Ilea şi Jean Poncet, cu o prefață de Jean Poncet.
“În anul 1948, la Paris, apărea prima revistă a scriitorilor români din exil. Printre iniţiatori se aflau Mircea Eliade – directorul revistei, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Vintilă Horia, Alexandru Busuioceanu, Mihail Villara, Emil Cioran ş. a., care-şi asumă rolul de a lupta cu istoria ce le schimbase în mod tragic destinul după instalarea regimului comunist în România. Ei îşi propun să adune în jurul revistei cât mai mulţi scriitori aflaţi dincolo de hotarele ţării, pentru a asigura o continuitate puternicei culturi ce înflorise în România în perioada interbelică.
Autorii îşi propun, cu prezentul volum, o restituire pentru cititorul de astăzi, într-un studiu bine documentat, a acestei publicaţii care, deşi a avut doar două apariţii, trebuie să rămână în istoria literaturii române ca un simbol al rezistenţei româneşti prin cultură.” (prefaţă)
vizualizari: 68
Subiecte: Stiri | Comments Off on “Les revues littéraires de l’exil roumain. LUCEAFĂRUL. Paris (1948-1949)” de Mihaela Albu şi Dan Anghelescu
Guillermo Cabrera Infante – Nimfa nestatornica
Articol postat de Adriana Gionea
Autor: Guillermo Cabrera Infante;
Titlu: Nimfa nestatornica;
Nimfa nestatornica este scrisoarea de ramas-bun a unui scriitor cubanez exilat, dar atasat de Havana, pe care o tranforma intr-o muza. Desi este mai putin cunoscut decat Trei tigri tristi, ultimul manuscris al lui Guillermo Cabrera Infante, pus cap la cap de sotia lui, vorbeste despre aceeasi Havana magica, necunoscuta si recompusa doar in imaginatia sa, prin jocuri de cuvinte. Asa cum declara insusi Guillermo Cabrera Infante, prin literatura el a vrut sa lase in urma un muzeu al cuvintelor din Havana, al unei limbi nocturne de la Tropice. Nimfa nestatornica este o declaratie de iubire pentru orasul frenetic al inspiratiei si pentru o adolescenta ramasa in trecutul unei lumi cosmopolite, unde boleroul, amiezile sud-americane trandave si literatura erau placerile supreme ale unui jurnalist boem. Acest roman, este, de fapt, confesiunea unui personaj care nu s-a putut desprinde niciodata de trecut si pentru care memoria intacta este un paradis al fericirii pierdute. Nu stim prea multe despre purtatorul acestor amintiri. Se recomanda printr-o intiala, G., care-i tine loc de nume, printr-o vaga referire la un mariaj tern si printr-o pasiune (care ii va ravasi existenta) indreptata spre o adolescenta de cincisprezece ani, pe nume Estela. – Citeste tot articolul »
| Autor: | Guillermo Cabrera Infante | An aparitie: | 2011 (tradusa in limba romana) |
| Titlu: | Nimfa nestatornica | Pret: | 24 RON |
| Nr. pagini: | 224 | Editura: | Curtea Veche |
Subiecte: _Autor: Guillermo Cabrera Infante, _Comentator: Adriana Gionea, Editura: Curtea Veche | Nici un comentariu »
Săptămâna Masteratelor la Facultatea de Litere
Articol postat de Agentia de carte
Facultatea de Litere a Universității din București organizează în perioada 18-22 martie 2013 Săptămâna Masteratelor, sub sloganul incitant Magister. Litere Magister! Evenimentul se adresează nediferenţiat absolvenţilor de licenţă care doresc să urmeze unul dintre cele 12 masterate acreditate ale Facultății de Litere, în acelaşi timp făcând posibil dialogul dintre candidați și reprezentanții fiecărui program de studiu. Unice ca ofertă în România, masteratele sunt construite în domeniile fundamentale de studiu pentru facultate: filologie (Studii avansate în lingvistică – structura și funcționarea limbii române, Studii literare românești, Teoria literaturii și literatură comparată, Teoria și practica editării şi Didactici ale disciplinelor filologice), studii culturale (Cultură și politică în context european și internațional, Etnologie, antropologie culturală și folclor și Cultură și civilizație ebraică), ştiinţe ale comunicării (Consultanță și expertiză în publicitate, Modele de comunicare și relații publice, Gestionarea informației în societatea contemporană), asistenţă managerială şi secretariat (Managementul informației și al documentelor).
Programul Săptămânii Masteratelor
Facultatea de Litere își așteaptă vizitatorii în perioada 18-22 martie 2013, în sediul său central din strada Edgar Quinet, nr. 5-7 (Piaţa Universităţii), sector 1, Bucureşti, cărora le propune o serie de întâlniri dinamice – dezbateri, ateliere, mese rotunde, sesiuni științifice, precum și o seară de film comentat.
Prima zi, luni, 18 martie, reprezentanţi ai masteratului Managementul informației și documentării vor organiza o dezbatere în colaborare cu Societatea Academică de Management din România – SAMRO, cu titlul Perspective de carieră în management și asistență managerială. Lingviștii se vor prezenta şi ei celor interesați în cadrul unei mese rotunde cu tema: Ce își propune masteratul de Studii avansate în lingvistică?
Marți, 19 martie, studenții sunt așteptați la un atelier cu subiectul de lucru Terenuri etnologice actuale, realizat pentru programul de studii Etnologie, antropologie culturală și folclor. Ziua va continua cu o masă rotundă dedicată masteratului Modele de comunicare și relații publice şi direcţiilor sale internaţionale de studiu, precum și cu prezentări ale asociațiilor studențești TEAM WORK și PRIME.
Miercuri, 20 martie, programul de studii Gestionarea informației în societatea contemporană va fi prezentat în cadrul unei sesiuni de comunicări studențești, precum și al unei mese rotunde, la care vor participa masteranzii din anii I și II. Acestuia îi urmează Teoria și practica editării, cu o sesiune de informare pentru studenți. Ziua se încheie cu un atelier cultural – seară de film comentat – pregătit de masteratul de Cultură și civilizație ebraică.
Joi, 21 martie, coordonatorul programului Cultură și politică în context european și international propune un dialog, un schimb de impresii și experiențe între studenți și masteranzi. Didactici ale disciplinelor filologice se prezintă printr-un atelier și o dezbatere între actuali i cursanţi, profesorii lor și alumnii invitaţi cu această ocazie specială.
Vineri, 22 martie, pentru masteratul Consultanță și Expertiză în Publicitate, Ștefan Barutcieff, director de creație al Agenției de design Pilotfish, München, îi invită pe studenţi şi pe absolvenţii interesaţi la un Atelier de creație și creativitate la începutul mileniului 3 . În aceeași zi , programele Studii Literare Românești și Teoria Literaturii și Literatură Comparată organizează colocviul studenţesc cu tema : Perspective recente în studiul literaturii, într -o abordare interdisciplinară a domeniului filologic şi a altor sfere de interes academic apărute în ultimii 20 de ani.
Săptămâna Masteratelor este primul eveniment de acest tip organizat în cadrul Facultății de Litere, oferindu-se astfel studenților ocazia de a cunoaște oferta educațională 2013-2015, precum și activitatea de cercetare a masteranzilor din cadrul programelor prezentate. Evenimentul dorește să întărească relațiile din interiorul comuni tății oamenilor de Litere şi asigură totodată posibilitatea fie a continuării studiilor de licenţă, fie a specializării într-un domeniu nou.
vizualizari: 44
Subiecte: Stiri | Comments Off on Săptămâna Masteratelor la Facultatea de Litere
“Munţi şi zile” de Mircea Petean
Articol postat de Agentia de carte
La Editura Limes a apărut “Munţi şi zile” (antologie de autor) de Mircea Petean, colecţia Magister, 2012. Antologia de poezie Munţi şi zile reuneşte poeme din volumele Un munte, o zi (1974-1980), Editura Dacia, 1981, Zi după zi (1981-1982), Editura Euphorion, 1993, Călător de profesie (1978-1987), Editura Albatros, 1992, S-au produs modificări (1986-1989), Editura Dacia, 1991, Lasă-mi, Doamne, zăbava! (1989-1995), Editura Echinox, 1995, Câmp minat (1985-2009), Editura Limes, Catedrala din auz (2009-2012), Editura Limes, 2012, precum şi poeme inedite.
Socot acum, la cei 60 de ani ai mei, împliniţi, că vremea e destul de coaptă pentru a aduna între două coperţi poemele mele cu tentă socială. (…) Nu întâmplător am numit-o Munţi şi zile. Trimiterea la titlul primei mele cărţi are menirea de a sugera continuitatea, dar şi încheierea unui ciclu. Vom trăi şi vom vedea ce va urma căci de unde, tânăr fiind, mă temeam teribil că voi muri tânăr, drept pntru care am optat pentru intensitate şi pntru poezie ca desăvârşită expresie a acesteia, iată-mă om în etate, un om vechi, cum ar veni, dispus să înveţe din mers “arta de a fi bunic”… – Mircea Petean (Argument, Munţi şi zile)
Mircea Petean este poet, prozator, eseist, publicist. S-a născut la 2 februarie 1952 în Jucu, jud. Cluj. Absolvent al Facultăţii de Litere din Cluj-Napoca, secţia română-franceză, promoţia 1976. A predat limba şi literatura română, limba franceză şi română la Moisei şi Borşa, în Maramureş (1977-1989). Inspector şcolar în Maramureş, pentru scurtă vreme, imediat după Revoluţia din 1989. Redactor şi şef de secţie la Editura Dacia din Cluj-Napoca (1990-1998). Secretar general de redacţie la Editura Cartimpex din acelaşi oraş (1998), redactor la Radio Renaşterea (1999-2009). Actualmente este directorul Editurii LIMES, pe care a fondat-o la finele anului 1998. Opera sa cuprinde mai bine de 20 de tiltluri. Poeme şi proze de-ale sale au fost incluse în diverse antologii apărute în ţară şi peste hotare. A obţinut numeroase premii literare, între care Premiul U.S.R., Fliliala Cluj, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Premiul Lucian Blaga, Premiul A.E. Baconski, Premiul Societăţii Române de Haiku, Premiul pentru cea mai bună carte pentru copii şi tineret etc. A primit distincţia Meritul cultural în grad de Cavaler.
vizualizari: 42
Subiecte: Stiri | Comments Off on “Munţi şi zile” de Mircea Petean
“Vânătorii Reginei Elisabeta. Memoriile unui ofiţer din garda reaglă” de Mihai I. Buttescu
Articol postat de Agentia de carte
La Editura Militară a apărut volumul “Vânătorii Reginei Elisabeta. Memoriile unui ofiţer din garda reaglă” de Mihai I. Buttescu, Editura Militară, 2012, ediţie îngrijită, note şi prefaţă de Gheorghe Vartic.
Memoriile generalului Mihai I. Buttescu (1878-1963) au fost scrise între 8 noiembrie 1948 şi 8 mai 1957, la îndemnul nepotului său, preotul Neculai Cosma. Memoriile sale aduc o contribuţie remarcabilă la ilustrarea tabloului complex al reformării oştirii române de la începutul secolului trecut, ca şi al angajării şi prestaţiei ei în Marele Război de Întregire (1916–1919).
Reprezentant de seamă al primelor generaţii de ofiţeri şcoliţi în Germania, după noua orientare a politicii externe româneşti, imprimată de Regele Carol I la sfârşitul veacului al XIX-lea, îndeosebi după aderarea României la Tripla Alinaţă (1883), generalul Mihai Buttescu face parte dintre iluştrii instructori şi comandanţi militari care, prin temeinica lor pregătire teoretică şi practică în străinătate, au imprimat un nou curs evoluţiei organismului militar naţional din acea perioadă.
În şcoala militară am prins dragostea de ideal care abia îşi scotea mugurii printre mărăcinii ambiţiilor şi tot acolo am înţeles să preţuiesc ruşinea ca pavăză scumpă a curăţeniei sufleteşti. Erau lucruri înnăscute, dar nedesluşite. Mai târziu, la Bucureşti, Mainz, Anklam şi Berlin, am constatat că ambiţiosul înfrânge adversarul şi cinstea pentru a-şi achiziţiona avantaje egoiste; pe când idealistul dă de la dânsul cu largă inimă pentru alţii, refuzând orice compensaţie; şi nu afişează această puritate sufletească, din ruşine. În aceste locuri am înţeles condiţiile nobleţei. Am început a bănui că în mine trăieşte un mic boier, din vremuri vechi. Cel dintâi luceafăr de ideal pe care l-am iubit a fost dreptatea; ea nu se împacă cu ambiţia. La oricine am văzut-o, am iubit-o pntru ea însăşi şi, chiar dacă nu era de partea mea, am apărat-o pentru curăţenia şi strălucirea ei. – Mihai I. Buttescu
Mihai I Buttescu a avut o carieră militară şi politică de excepţie. Dintre episoadele memoriilor acestui remarcabil instructor, teoretician şi comandant militar, amintim: studiile, începute la Şcoala Fiilor de Militari din Iaşi, continuate la Şcoala de Ofiţeri de Artilerie, Geniu şi Marină din Bucureşti, apoi, în Germania, la Şcoala de Război din Anklam şi la Regimentul 87 infanterie al Ducelui de Nassau din garnizoana Mainz, încadrarea în organica armatei române, la Batalionul 2 Vânători de Gardă “Regina Elisabeta”, dislocat la Constanţa şi Bucureşti, îndeplinirea misiunii onorante de instruire a viitorului rege Carol al II-a, participarea la Campania din Bulgaria (1913), dar, mai ales, la aprigele confruntări din 1916-1917 de pe frontul românesc care i-au adus înalta distincţie de Cavaler al Ordinului “Mihai Viteazul”, angajarea ulterioară în viaţa politică, economică şi socială a României interbelice. Mărturiile generalului Mihai Buttescu aduc o contribuţie însemnată la ilustrarea tabloului complex al evoluţiei organismului militar naţional din prima jumătate a secolului trecut. – Gheorghe Vartic
vizualizari: 41
Subiecte: Stiri | Comments Off on “Vânătorii Reginei Elisabeta. Memoriile unui ofiţer din garda reaglă” de Mihai I. Buttescu
Creaţii ale designerului Mihai Albu, în expoziţia Starker Auftritt! Experimentelles Schuh-Design din Leipzig
Articol postat de Agentia de carte
Starker Auftritt! Experimentelles Schuh-Design [=Păşind în lumina reflectoarelor! Designul experimental de pantofi] este o expoziţie de pantofi care va avea loc în perioada 28 martie – 29 septembrie 2013, organizată de GRASSI Museum für Angewandte Kunst, din Leipzig, în cadrul căreia vor fi expuse 2 creaţii ale designerului român Mihai Albu. Oana Lăzăroiu a trimis pe adresa redacţiei AgenţiadeCarte.ro mai multe informaţii despre această expoziţie-eveniment:
Este adevărat şi trebuie dezvoltat! Mihai Albu s-a născut în 1962, în Bucureşti şi a absolvit Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, din oraşul natal. În realizarea creaţiilor sale, acesta combină noţiuni arhitecturale, matematice şi artistice, produsul finit fiind un adevărat obiect de artă, elementul surpriză fiind prezent în fiecare unghi. Designerul foloseşte materie primă specială, comandată în cantităţi mici din Franţa şi Italia, spre exemplu pentru accesorii şi furnituri acesta plasează comenzi personalizate unor furnizori din Italia, după propriile schiţe şi desene. Creaţiile sale nu sunt de serie, o colecţie solicitând o cercetare minuţioasă, preferată de clientela fidelă din Hong Kong, Anglia, Statele Unite ale Americii, Italia sau Elveţia.
Pasiunea, abilităţile şi cunoştinţele l-au adus în atenţia presei de specialitate în 2010, odată cu apariţia în Vogue Italia, a măreţei sale realizări a două recorduri mondiale în decursul aceluiaşi an, oferite de către World Record Academy. Una dintre perechile de pantofi expusă în Muzeul Grassi pentru Arte Aplicate din Leipzig, face parte din colecţia <Structuri 2010>, colecţie de concept arhitectural cu tema <deconstructivism concept>, în cadrul căreia cu tocul de 31 de centimetri a doborât primul record mondial. Cu uşurinţă a fost supranumit pe site-ul World Records Academy drept “arhitectul de pantofi al României”.
Momentul de apogeu îl reprezintă apariţia sa în publicaţia de specialitate din New York, Shoegasm. Trebuie menţionat faptul ca această enciclopedie este prefaţată de către poate cel mai sonor nume din domeniu, Manolo Blahnik. „A fost o adevărată onoare să-mi fie alocate 10 pagini pentru prezentarea pe larg a creaţiilor mele, în contextul în care apăream alături de 16 nume ale celor mai mari case de modă sau designeri, care au bugete impresionante, cum ar fi Manolo Blahnik, Louboutin sau Alexander McQueen” a declarat pentru Agenţia de Carte Mihai Albu. Cei interesaţi pot achiziţiona de la Sala Dalles, din Bucureşti enciclopedia în cauză.
Ideea expoziţiei <Păşind în lumina reflectoarelor! Designul experimental de pantofi> îi aparţine curatoarei din cadrul Muzeului Grassi pentru Arte Aplicate, Sabine Epple. Aceasta a declarat pentru Agenţia de Carte că se afla în căutarea unui artist, moment în care printre link-uri a găsit conceptul Muzeului Virtual de Pantofi, al Lizei Snook, căreia i-a propus la scurt timp şi o colaborare pentru a arăta publicului în realitate cele mai bune şi inovatoare creaţii. Liza Snook, este Director şi Fondator al Virtual Shoe Museum, proiect care a avut o evoluţie extraordinară din 2005 până în prezent. Este de profesie grafician şi ca orice reprezentant al sexului frumos, are o pasiune pentru pantofi. Printre sutele de designeri selecţionaţi, un loc privilegiat îi este atribuit lui Mihai Albu. Sabine Epple ne-a declarat că Mihai Albu reprezintă o parte importantă în cadrul acestui proiect, creaţiile sale aliniindu-se perfect conceptului arhitectural. Aceasta susţine că arhitectura şi pantofii nu sunt departe una de cealaltă, aducând aprecieri ingineriei structurale şi de proiectare folosite de către designerul român, Mihai Albu.
În cadrul expoziţiei <Păşind în lumina reflectoarelor! Designul experimental de pantofi> unicat în lume, conform comunicatului, doritorii vor putea admira 200 de creaţii captivante, unicate, conceptuale, cu o vechime de până la 10 ani, departe de clasificarea în Mainstream. Pentru realizarea acestui instantaneu global contemporan avangardist au ajutat aproximativ 150 de designeri, artişti şi muzee. Conform Mediafax cele 2 perechi de pantofi selecţionate de către Sabine Apple şi Liza Snook fac parte din colecţiile <Structuri 2010> şi <Organics 2011>. La baza primei colecţii se regăseşte un declic în liniaritatea procesului de proiectare, o dezaxare voită pe verticală, în cea de-a doua se observă influenţe art-nouveau. Printre expozanţi se numără artişti de renume mondial precum Nicholas Kirkwood, Zaha Hadid, Sol Alonso, Abel Bazan, Birgit Jürgenssen, René van den Berg, Riëlle Beekmans, Anne Poesen, United Nude, Po-Zu, Vinsk, Michel Tcherevkoff, Rhonda Voo, Olek, Sharon Golan, Kobi Levi, Ted Noten, Omar Angel Perez, Jang Na Hee, Kei Kagami, Mariana Fantich, Maureen van Dijk, Adidas Jeremy Scott şi muuuulţi alţii. Structura expoziţiei are 7 direcţii: Pantoful de mâine?; Artă-Convenţie-Kitsch; Arhitectură-Sculptură; Reducere; Focus pe materiale; Bipezi-Patrupezi şi Fetiş.
Muzeul Grassi, este deschis de marţi – duminică, între orele 10:00 – 18:00, costul unui bilet fiind de 6 EUR. Expoziţia va fi deschisă 6 luni, 28 martie – 29 septembrie şi include workshop-uri, prelegeri şi dezbateri, iar în anumite zile se asigură tururi în limba engleză.
Expoziția este completată de un catalog în limba germană cuprinzând fotografii și înregistrări video de spectacole de pantofi, editată de Kerber Verlag Bielefeld.
Un alt aspect foarte important de precizat ar fi preţul. La întrebarea dacă expoziţia este şi cu vânzare cum se obisnuieşte, menţionez că răspunsul primit din partea lui Mihai a fost “priceless”. Din explicaţia ulterioară a reieşit faptul că nu a specificat niciodată vreun preţ pentru aceste creaţii. N-am cum să-mi reprim un sentiment de uimire la preţul vehiculat de alte surse, cel de 1.200 EUR! Tind să-i dau dreptate lui Sigmund Freud că într-un context cotidian în care trebuinţa pulsională a căpătat altă putere, nu ai cum să faci apel la conştiinţă…
Oana Lăzăroiu
vizualizari: 62
Subiecte: Stiri | Comments Off on Creaţii ale designerului Mihai Albu, în expoziţia Starker Auftritt! Experimentelles Schuh-Design din Leipzig
