![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Ioana Duda – Instinct | Pagina principala | Ayelet Gundar-Goshen – O noapte, Marcovici »
Camelia Cavadia – Mastile fricii
Articol postat de George Motroc
Autor: Camelia Cavadia
Titlu: Mastile fricii
Primele impresii de lectura, dupa cel de-al doilea roman al scriitoarei Camelia Cavadia, publicat in 2016, tot la Editura Trei?! Iata o lista de zece epitete pe care le merita pe deplin: o carte impresionanta, tulburatoare, aparte, surprinzatoare, deruntanta, emotionanta, controversata, nelinistitoare, incantatoare, dar si care reuseste sa te socheze inca de la prima pagina… Prima data, prin discursul personajului narator, de la vârste diferite, iar a doua oara, prin abordarea unor aspecte sensibile in ceea ce priveste relatiile din cadrul familiei… Ceea ce pentru orice alta familie obisnuita ar fi fost un moment dureros – moartea tatalui, pentru cei trei frati din carte acesta este, surprinzator, unul de mare bucurie, de adevarata eliberare de cel care i-a terorizat si batut de-a lungul copilariei. Toata aceasta bucurie este una secreta, trebuie sa ramâna doar a lor, ea nu se poate manifesta si citi decât in ochii lor, din cauza faptului ca alte persoane prezente la inmormantare nu ar intelege drama lor si chiar i-ar privi cu dezaprobare.
Scena care i-a marcat copilaria a fost aceea in care fratele sau a ,,gresit”, adica a luat ,,doar” 9 la teza de la matematica, fapt pentru care tatal i-a aplicat o corectie fizica exemplara, dupa ce l-a legat, in prealabil si ca de obicei, de calorifer:
,,N-am sa uit niciodata bataia ingrozitoare pe care a incasat-o David cand a luat 9 in teza la matematica. Desi bataile erau la ordinea zilei, totusi aceea a fost atat de crunta, incat de fiecare data cand ma gandesc la David copil, imi revine-n minte imediat. De cum a vazut lucrarea, tata l-a impins cu putere in camera noastra, a copiilor, si i-a cerut sase dezbrace la pielea goala. Pe masura ce David isi dadea hainele jos, tata le aranja cu precizia unui chirurg, ce-si insira cu grija instrumentarul. Apoi l-a legat de calorifer si a inceput sa-l bata cu cureaua, tacticos, minute in sir, de parca ar fi avut toata viata la dispozitie pentru asta. Eu si sora-mea ne refugiaseram in bucatarie, cu mainile inclestate pe urechi, incercand sa estompam, zgomotul tipetelor ce se-auzeau. Nimic insa nu le putea acoperi. Urletele lui ne despicau teasta in doua si sunetele animalice patrundeau ca printr-un horn. Tipetele lui ne-au urmarit ani in sir si inca ma ia tremuratul cand retraiesc acele momente.”
Dupa moartea tatalui violent, singura si cea mai mare dorinta a lor este sa paraseasca acea casa a ororilor, fapt pentru care insista si o conving in cele din urma pe mama lor sa fie de acord cu vânzarea casei:
,,Frate-meu era mai pornit ca niciodata. Sa plecam oriunde, numai sa plecam. Avea cosmaruri des si se trezea diminetile cu ochii inrositi, cu broboane mari de sudoare pe frunte; arata mai rau ca niciodata si pentru el noptile erau un chin neintrerupt.
–Ce se intâmpla cu tine? l-am intrebat noi in timp ce mama se facea din nou ca nu vede nimic.
–Ma strâng peretii, spunea el. Visez cum ma strivesc ma arunca de la unul la altul, imi zdrelesc pielea si dupa ce m-au facut tot o rana, ma scuipa afara. Pentru mine nu s-a terminat si daca n-o sa ies de aici mai curând, simt ca n-o sa mai fiu niciodata intreg la minte.”
Mai târziu, toti acesti trei adolescenti traumatizati din cauza tatalui, vor trai mereu cu ,,fantoma” acestuia in suflete si fiecare va cauta o varianta personala de salvare. Spre exemplu, in cazul Emei, personajul care este si narator, aceasta va veni de la un tânar care nu este nici foarte frumos, nici foarte bogat, nici macar foarte inteligent, dar care ramâne singurul din lunga lista de barbati din viata ei care are infinita rabdare cu ea, reuseste sa o faca sa-si deschida sufletul, ii da speranta ca poate uita de ,,mastile fricii”, dar si sa o faca mama:
,,Mi-am dat seama atunci ca aveam nevoie de Victor mai mult decât oricine altcineva, ca el era sansa mea la normalitate si ca tot ceea ce aveam de facut era sa ma tin de el. Nu cu el aveam bataliile de dus, ci doar cu mine si trecutul meu.”
Dupa o perioada de relativa liniste dobândita cu ajutorul familiei si copiilor ei, trecutul se reintoarce, intâi sub forma unui cosmar in care reapare tatal, apoi prin tot mai multe atacuri de panica si dorinta de izolare de familie si de cei dragi. La rândul lor, ceilalti cauta sa scape de trecut: Sofia se va refugia intr-o viata casnica, echilibrata, dar si stearsa, apoi in retragerea la o manastire si rugaciune; fratele ei, David, traieste frica teribila ca devine asemenea tatalui, o fiinta violenta… Frica ramane, pentru toti, chiar dupa disparitia factorului principal care fost tatal copiilor, tot o stare de spirit constanta a vietii lor:
,,Asa cum copiii se imprieteneau unii cu ceilalti, noi eram prieteni cu frica. Ca s-o imblânzim, incercasem s-o intelegem, s-o stapânim, iar in cele din urma sa ne invatam cu ea si s-o acceptam. Ea era cea care ne tinuse departe de lume, dar tot ea era cea care ne adunase pe noi, fratii, laolalta. Frica ne-a unit mai mult ca orice altceva si nu stiu daca am fi ajuns sa ne iubim atât de mult daca n-am fi avut sentimentul ca TREBUIE s-o facem. Daca n-o faceam noi, atunci cine?
Mi-e frica de când ma stiu. Mi-e frica de tot si de toate si mi-e frica sa recunosc asta in gura mare. Daca as face-o ar insemna ca e adevarat. Si ar mai insemna si ca ea a invins.”
Finalul este, totusi, o victorie a fricii de care nu scapa niciunul dintre ei in cele din urma, dar contine si o… rasturnare epica surprinzatoare pe care nu o sa o dezvalui pentru a nu va strica placerea lecturii pentru aceasta carte impresionanta numita ,,Mastile fricii”…
Puteti comanda cartea, la un pret promotional, de pe site-ul Editurii Trei.
| Autor: | Camelia Cavadia | An aparitie: | 2016 |
| Titlu: | Mastile fricii | Pret: | 29 |
| Nr. pagini: | 240 | Editura: | Trei |
Subiecte: _Comentator: George Motroc, Editura: Trei | Nici un comentariu »
