![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Zully Mustafa – Strugurii s-au copt in lipsa ei | Pagina principala | Sergiu Valcu – Evanghelia dupa maghizi »
David Gamon si Allen Bragdon – Muschiul mental
Articol postat de Alex Sima
Autor: David Gamon si Allen Bragdon;
Titlu: Muschiul mental (Building Mental Muscle);
Anul aparitiei: 2008;
Autor recenzie: Danut Claudiu;
***** Numele lui e Phineas Gage. E tanar, lucreaza la caile ferate si colegii lui il considera un promitator sef de echipa. Anul 1848, un ingrozitor accident feroviar. Gage lucra in acel moment, cand un drug de tasare i-a patruns prin maxilarul superior si i-a strabatut regiunea frontala a creierului. Ca sa fim mai directi, putem spune ca un fier de cinci centimetri grosime i-a patruns prin obraz si i-a iesit prin varful capului. La doua minute dupa accident, Gage s-a ridicat in picioare si a vomitat, iar presiunea exercitata de acest proces a facut ca vreo 20 de grame din creier sa ii cada prin crapatura craniului jos. Surprinzator, a supravietuit, insa nu Gage persoana, ci corpul lui Gage. Inainte de accident, Phineas Gage se dovedea a fi un tanar inteligent, responsabil, calm si politicos. Dupa ce si-a revenit din accident, tanarul nu mai era deloc inteligent si, mai mult, intregul sau comportament se schimbase. Devenise un badaran lipsit de maniere, vulgar si neadaptat social, astfel incat prietenii lui au considerat ca Gage pe care il stiau ei a murit in accident. E doar unul dintre exemplele prezentate in Muschiul mental de David Gamon si Allen Bragdon.
***** Aceste cazuri, deosebit de interesante, sunt studiate intens astazi de neurologi, iar multe dintre rezultatele la care ajung sunt prezentate in aceasta carte. Insa ceea ce o scoate din randul cartilor de neurostiinte este modul in care sunt prezentate informatiile. Chiar daca luam contactul cu cele mai importante descoperiri ale secolului, nu ne izbim de un limbaj tehnic, ininteligibil. Autorii ne ofera accesul la cele mai recente descoperiri cu privire la modul cum functioneaza cele sase zone ale inteligentei noastre printr-un limbaj simplu si atragator. Uneori sunb forma de povesti, fapte curioase care mentin atentia treaza, alteori sub forma de teste, informatiile prezentate astfel vi le veti putea insusi chiar si intr-o lectura de seara, in pat. Mai mult, din cand in cand sunt introduse si exercitii care vor stimula celulele diverselor regiuni cerebrale, inclusiv pe acelea pe care nu le utilizati in mod obisnuit in cadrul vietii personale sau profesionale. Va voi prezenta in continuare doua-trei informatii interesante din sutele care se regasesc in aceasta carte si care vor face deliciul curiozitatii voastre stiintifice.
***** Va intrebati poate ce i s-a intamplat lui Phineas Gage? Drugul i-a dizlocat o portiune a creierului care se ocupa cu procesele emotionale si executive ale creierului. Astfel, pe langa un comportament emotional neadaptabil social, personajul in cauza nu poate nici sa faca fata atributiilor profesionale, sa ia decizii, sa planifice (tot ceea ce tine de functia executiva a creierului).
***** O noua ipoteza a neurostiintelor contemporane: Mona Lisa este de fapt un autoportret al lui Leonardo da Vinci insusi. Din aceasta perspectiva, zambetul care a fascinat intreaga lume si-ar dezvalui misterul. Daca este autoportret, atunci artistul ar fi trebuit sa-si picteze propria imagine in oglinda. Astfel dovada se produce cand rasucim imaginea taloului si putem observa (nu fara stupoare) ca portretul isi pierde acel aer enigmatic, acea privire inscrutabila, expresia Monei Lisa devenind mai degraba una lasciva (puteti incerca si voi in Photoshop).
***** Cum au ajuns oamenii de stiinta la aceasta ipoteza? Sa explicam primele descoperiri importante facute in acest caz. Lobul frontal, cel care se ocupa cu procesarea emotiilor, are o parte stanga si una dreapta. In neurostiinte s-a ajuns la concluzia ca emotiile negative (dezgust, frica, manie) sunt inregistrate la nivelul lobului frontal drept, iar fericirea e inregistrata la nivelul celui stang. (Daca va intrebati de unde se stie acest lucru, raspunsul este simplu, cu ajutorul encefalogramelor se pot observa regiunile activate atunci cand omul este expus la stimuli ce evoca unul dintre raspunsurile emotionale mentionate).
***** Pe langa aceste dovezi ale encefalogramelor se poate observa ca activitatea redusa a lobului frontal stang (cel care inregistreaza fericirea) este corelata cu depresia, inhibarea si timiditatea (deci, daca sunteti o persoana timida, cel mai probabil cauza nu sta in puterea dumneavoastra de a o elimina, ci tine de o determinare genetica a creierului). Cele doua emisfere comunica prin Corpul Calos cu partea opusa a corpului, adica emisfera stanga controleaza partea dreapta a corpului, iar cea dreapta partea stanga a corpului.
***** Astfel, partea dreapta a fetei omului (deoarece corespunde emisferei stangi, cea care se ocupa cu procesarea sentimentelor pozitive) este considerata a fi partea pozitiva, mai “fericita”, iar partea stanga a fetei este partea negativa. Mai departe trebuie luate in considerare doua fapte: emisfera dreapta a omului este dominanta la nivel emotional, iar ea primeste informatiile mai ales de la ochiul stang (comunicare prin Corpul Calos), pe cand emisfera stanga primeste informatiile in mare parte de la ochiul drept. Astfel ca atunci cand doi oameni se intalnesc, fiecare va avea partea negativa a fetei celuilalt in aria campului vizual conectata la emisfera care proceseaza emotiile pozitive si invers. Aceasta aparenta contradictie sugereaza ca evolutia creierului uman a decurs in asa fel incat sa ne impiedice sa-i percepem pe ceilalti si sa reactionam fata de ei intr-o maniera unilaterala.
***** Insa, tinand cont ca emisfera dreapta e dominanta in perceperea emotiilor, ea are intotdeauna in campul vizual (ochiul stang) partea dreapta a fetei celuilalt – partea pozitiva, de aceea, cand priviti cele doua imagini, una cu siguranta vi se va parea mai “vesela” (exceptand cazul in care faceti parte din acei 2% din populatie care au ca emisfera dominanta emotional partea stanga).
***** Daca vreti sa stiti cum functioneaza memoria dumneavoastra, care sunt cele doua tipuri de memorie, cum va puteti mentine acuitatea mnemonica de-a lungul timpului si de ce nu veti trece un examen pentru postasi in S.U.A., atunci puteti citi aceasta carte. Puteti comanda online Muschiul mental direct de pe siteul editurii Nemira.
David Gamon si Allen Bragdon - Muschiul mental,
Subiecte: _Autor: Allen Bragdon, _Autor: David Gamon, _Comentator: Danut Claudiu, Editura: Nemira | Nici un comentariu »
